http://arthra.ugal.ro/handle/20.500.14043/26799 2026-04-29T10:23:30Z 2026-04-29T10:23:30Z RĂILEANU, CRISTIAN - MIHAI http://arthra.ugal.ro/handle/20.500.14043/27761 2024-05-13T08:29:59Z 2020-07-28T00:00:00Z

Proiectarea și realizarea unui sistem inteligent bazat pe placa de dezvoltare Raspberry Pi pentru o locuință domestică RĂILEANU, CRISTIAN - MIHAI Lucrarea de față își propune proiectarea și realizarea unui sistem inteligent cu ajutorul plăcii de dezvoltare Raspberry Pi pentru o locuință domestică. Pentru a realiza acest proiect , componenta de bază, cea care a făcut posibilă conectarea și implementarea senzorilor a fost Raspberry Pi Model 3 A+. Cu scopul de a vizualiza și a amplasa cât mai bine senzorii și corpurile de iluminat care au fost folosite s-a realizat o machetă din lemn a unei case, la o scară de 1:20, forma amprentei la sol fiind de pătrat cu latura de 45 de centimetri și înălțimea maximă a acesteia fiind de 55 de centimetri. Componentele folosite au fost următoarele: placa de dezvoltare, o placă de test, un senzor de temperatură și umiditate, un senzor de mișcare, un senzor de detectare a apei, un senzor de detectare a gazului, 4 LED-uri, un buzzer și mai multe cabluri pentru a conecta aceste componente la placa de testare, apoi la Raspberry Pi. S-a folosit o placă de test pentru a nu deteriora pinii de la Raspberry Pi. Primul pas a fost testarea și implementarea unui LED pentru a înțelege funcționalitatea sistemului, apoi fiind testat și implementat rând pe rând fiecare senzor. Primul senzor a fost senzorul DHT11, acesta având rolul de a colecta temperatura și umiditatea, datele fiind achiziționate cu ajutorul plăcii de dezvoltate, trimise în Firebase, cel care face posibilă conectarea cu aplicația mobilă, iar mai apoi sunt afișate în interfața aplicației. Următorul senzor a fost cel de mișcare, acesta având rolul de a detecta prezența corpurilor umane sau animale, motiv pentru care a fost folosit pentru sistemul de alarmă al clădirii inteligente. Atunci când alarma este activată și senzorul detectează prezența unei persoane pornește o alarmă locală, buzzer-ul în cazul acesta, dar totodată se primește și o notificare pe telefon. Senzorul de apă a fost cel de-al treilea senzor testat și implementat, având rolul de a detecta prezența apei și de a o semnala printr-o notificare pe telefon. Ultimul senzor testat și implementat a fost senzorul de gaz cu rolul de a detecta scurgerile de gaz din locuința inteligentă și de a notifica utilizatorul. O altă componentă a sistemului de casă inteligentă o reprezintă controlul iluminatului. Acesta se realizează cu ajutorul aplicației, fiind reprezentat printr-un simbol fiecare LED. Lucrare de licență

2020-07-28T00:00:00Z RADION, CRISTIAN http://arthra.ugal.ro/handle/20.500.14043/27760 2024-05-13T08:30:22Z 2020-07-28T00:00:00Z

STUDIUL TRANSFORMATOARELOR CU SARCINI NELINIARE RADION, CRISTIAN Tema proiectului de diploma este „Studiul transformatoarelor cu sarcini neliniare”, şi scopul acesteia este de a analiza distorsiunile armonice produse în transformatoare. Se vor prezenta perturbaţii armonice, parametrii ce caracterizează regimul deformant, generatoare de armonici, efectele armonicilor, limite armonice şi metode de reducere armonică. Pentru atingerea scopului lucrării se va efectua modelarea prin elemente de circuit a armonicilor într-un transformator trifazat conectat la o punte redresoare trifazată. Prin această modelare se vor deduce supraîncărcarea transformatorului, pierderile acestuia şi factorul K. Pe baza modelării prin elemente de circuit a fost realizată simularea formelor de undă în primarul şi secundarul transformatorului în domeniul timp, şi formele armonicilor curenţilor în secundar şi primar , în domeniul frecvenţă. Lucrare de licență Coordonator științific: Prof. dr. ing. Nicolae BADEA

2020-07-28T00:00:00Z RACOVIȚĂ, DUMITRU BOGDAN http://arthra.ugal.ro/handle/20.500.14043/27759 2024-05-13T08:30:42Z 2020-07-28T00:00:00Z

Acționarea electrică a cârmei unei nave cu un motor electric de curent continuu RACOVIȚĂ, DUMITRU BOGDAN În anul 1821, Michael Faraday un savant britanic, a explicat modul în care se poate obține energie mecanică cu ajutorul energiei electrice. Aplicând tensiune la bornele unui conductor se obține câmp magnetic ce duce la rotația conductorului, datorita cuplului produs de interacțiunea dintre campul magnetic si curentul electric. Ulterior, omul de știință William Sturgeon a proiectat în 1832, având ca bază principiul lui M. Faraday, mașina de curent continuu care însă nu a fost folosită nici într-un scop practic, din cauza costurilor de producție ridicate. Primul motor electric a fost inventat în 1866 de către Frank Julian Spargue. Acest motor era capabil sa mențină o turație constantă sub o gama variată de sarcini. Cârma datează încă din mileniul al III-lea î.Hr. fiind alcătuită dintr-o vâslă laterală. Acest tip de cârmă a fost folosit de către egipteni la ambarcațiile folosite pentru a naviga pe marea Mediterană. Romanii aduc o îmbunătățire a acesteia folosind două vâsle laterale, cârma dublă fiind astfel mai eficientă în guvernarea ambarcațiilor. Tipul actual a fost introdus de vikingi în secolul al XIII-lea și a apărut prima dată în 1242 pe sigiliul portului Elbing. Lucrarea de față ce va fi prezentată cu amănunte în capitolele ce vor urma, are scopul de a informa pe baza noțiunilor teoretice asupra acționării cârmei unei nave cu ajutorul unui motor de curent continuu. În primul capitol al acestei lucrări voi prezenta rețelele electrice navale. În acest capitol voi enumera sistemele de distribuție întâlnite pe nave, avantajele și dezavantajele acestora; voi detalia etapele ce trebuiesc urmate pentru a efectua calculul rețelelor electrice navale; voi vorbi despre ce reprezintă curenții de scurtcircuit în instalațiile electroenergetice navale. În al doilea capitol voi reliefa avantajele utilizării motorului de curent continuu prezentând elementele constructive, regimurile de funcționare, caracteristicile acestora și voi enumera diferite tipuri de motoare de curent continuu. În cel de al treilea capitol voi da detalii despre cârmă și modul în care ea poate fi acționată cu ajutorul unui motor de curent continuu, exemplificând printr-o schemă de acționare si explicând modul de funcționare Lucrare de Licență COORDONATOR Științific:Ș.L..dr.ing. Aramă Iulian

2020-07-28T00:00:00Z MICU, TEODOR DAN http://arthra.ugal.ro/handle/20.500.14043/27757 2024-05-13T08:31:08Z 2020-07-28T00:00:00Z

IDENTIFICAREA DEFECTELOR PE CABLURILE ELECTRICE. METODE SPECIFICE MICU, TEODOR DAN Obiectivul principal al acestei lucrări este de a prezenta metodele de localizare a defectelor care apar în exploatarea rețelelor de cabluri de energie electrică și pașii care trebuie urmați până la lichidarea unui defect. Pentru acest lucru sunt descrise principalele tipuri de defecte, cauzele apariției lor, care diferă în funcție de caracteristicile constructive ale cablurilor, tipurile de izolație folosite la liniile electrice în cablu precum și parametrii ce le caracterizează. Un rol important în depistarea defectelor din cabluri îl are alegerea aparatelor folosite, în cazul nostru un autolaborator ce debitează o tensiune de pâna la 80 de Kv, generatorul și receptorul de audiofrecvență, locatorul de undă de șoc și megohmetrul, aparate ce sunt prezentate fiecare cu caracteristicile sale și modul de utilizare. Ultima parte a lucrării prezintă depistarea unui defect pe un cablu subteran folosind o combinație de trei metode, metoda impulsului reflectat, metoda inductivă și metoda acustică, urmată de secționarea cablului la locul de defect și verificarea rezistenței de izolație a capetelor de cablu rezultate. Pentru a avea succes și a nu provoca mai multe defecte pe linia electrică , trebuie să se țină seama de natura defectului, de impedanța sa și de modul de aplicare a metodelor de localizare. De accea este necesară o bună pregatire teoretică și practică a personalului ce deservește această ramură a electrotehnicii, numită “ defectoscopia cablurilor electrice”. Lucrare de licență Coordonator Științific: Conf. dr. ing. Ion VONCILĂ

2020-07-28T00:00:00Z