http://arthra.ugal.ro/handle/123456789/9291 2026-04-05T12:32:13Z http://arthra.ugal.ro/handle/20.500.14043/26717 Repere stilistice în opereta Țara surâsului de Franz Lehár Mărginean, Adrian Compozitorul și dirijorul austro-ungar Franz Leh r, personalitate de frunte în genul operetei secolului 20, a rămas unul din cei mai cunoscuți compozitori ai vremii, dând genului o nouă vitalitate, alături de Jacques Offenbach și Johann Strauss II. Cea mai de succes lucrare a sa – Văduva veselă – și-a câștigat un loc de seamă în repertoriul de operetă de-a lungul timpului. Succesul acestei lucrări în Viena și în străinătate a fost foarte mare, marcând începutul unei noi ere a operetei vieneze, prin lucrările lui Leh r, Strauss, Fall și, mai târziu, K lm n. După război, sosirea dinspre America a unor noi stiluri de muzică părea că face să pălească popularitatea lui Leh r, însă o nouă perioadă de succes a urmat, odată cu asocierea cu tenorul Richard Tauber, care a cântat în Zigeunerliebe la Salzburg în 1921 și apoi în Der Zarewitsch (1927) și Friederike (1928, în care l-a interpretat pe Goethe, după care a urmat celebra Das Land des Lächelns (1929). Aceasta din urmă, care a fost produsă pentru prima dată în Berlin, era o revizie a unei lucrări mai timpurii, denumită Die gelbe Jacke (1923), în care compozitorul a introdus special pentru tenor aria Dein ist mein ganzes herz. Singura sa lucrare pentru scenă de după 1928 a fost Giuditta, o și mai ambițioasă lucrare scrisă pentru Vienna Staatsoper, unde a fost montată în 1934, cu Richard Tauber și Jarmila Novotn în rolurile principale și cu 120 de posturi de radio care transmiteau spectacolul. În 1935 a fondat propria editură, Glocken Verlag, pentru a prelua de la o altă editură drepturile multora din lucrările sale. The Annals of "Dunarea de Jos" of Galati: Fascicle XXV: ARTResearch, Year 1/2017, ISSN 2601-2979 2017-01-01T00:00:00Z http://arthra.ugal.ro/handle/20.500.14043/26716 Teatrul Muzical Nae Leonard în turneu la Milano și Avignon. Festivalul Dramaturgiei Europene Diaconu, Adelina Teatrul Muzical din Galați este înscris în proiectul european SENSES – The sensory theatre. New transnational strategies for theatre audience building, proiect co-finanțat de Programul Europa Creativă al Uniunii Europene. Alături de Teatrul Muzical, din proiect mai fac parte Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Universitatea din Avignon și cea din Milano, precum și Teatrele ScenAperta Altomilanese. În perioada 13-31 mai 2017 va avea loc, în cadrul acestui proiect, Festivalul Dramaturgiei Europene, cu privire la cele cinci simțuri, când vor avea loc 21 de reprezentații date de către cei cinci parteneri cu spectacolele Les yeux fermés (Ochii închiși), Solaris și Re Cervo (Regele Cerb). The Annals of "Dunarea de Jos" of Galati: Fascicle XXV: ARTResearch, Year 1/2017, ISSN 2601-2979 2017-01-01T00:00:00Z http://arthra.ugal.ro/handle/20.500.14043/26715 Rolul de operă: de la sens la senzorial Drăgoi, Eugen Dan Articolul prezintă specificitatea abordării rolului Micaela din opera „Carmen“ de Georges Bizet. Având ca punct de plecare lucrarea „Puterea actorului“ de Ivana Chubbuck, vom încerca o abordare succintă a elementelor care trebuie avute în vedere atunci când o solistă de operă abordează acest rol. The Annals of "Dunarea de Jos" of Galati: Fascicle XXV: ARTResearch, Year 1/2017, ISSN 2601-2979 2017-01-01T00:00:00Z http://arthra.ugal.ro/handle/20.500.14043/26714 Regele s-amuză deschideri dramatico-muzicale Niță, Silvia Pusă în scenă la data de 11 martie 1851, piesa Regele s-amuză reprezintă un pas important în procesul de eliberare formală şi categorial-semantică a literaturii de doctrină clasică. După celebra prefaţă la drama Cromwell şi după nu mai puţin celebra bătăile pentru „Hernani, Hugo recidivează cu aplomb, aducând în scenă un personaj nobil, cu preocupări şi limbaj vulgar, pe regele Francisc I, vizându-l, desigur, pe Louis Philippe, regele Restauraţiei franceze, şi un personaj atipic, perfect reprezentativ pentru revolta romantică împotriva canoanelor, pe cocoşatul Triboulet. Asumându-şi efectele scenice de mare impact, datorate în bună măsură abilitării categoriei estetice a grotescului drept pivot arhitectonic şi nod semantic al piesei - corelat, desigur, teatralităţii sporite şi a impactului emoţional redutabil, Victor Hugo îşi vede piesa interzisă de cenzură imediat după premieră. The Annals of "Dunarea de Jos" of Galati: Fascicle XXV: ARTResearch, Year 1/2017, ISSN 2601-2979 2017-01-01T00:00:00Z