Cercetări privind impactul schemelor de plată asupra producției agricole din județul Galați

Abstract

Prin noua politică agricolă se urmarește consolidarea şi perfecţionarea exploataţiilor agricole, asigurarea de produse agroalimentare superioare din punct de vedere calitativ, asigurarea unor venituri stabile și rezonabile pentru agricultori, dezvoltarea unor activităţi complementare pentru crearea unor locuri de muncă, protecţia mediului înconjurător prin politici agricole prietenoase acestuia și îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru locuitorii din mediul rural. Pornind de la aceste deziderate, lucrarea de faţă şi-a stabilit ca obiectiv, o analiză amănunţită a proceselor de producţie agricolă şi a relaţiilor dintre acestea și susţinerea financiară. Studiul a vizat latura tehnică a managementului exploataţiei privind potenţialul, căile şi modalităţile de finanţare a producţiei vegetale şi animale, realizată în conformitate cu legislaţia în vigoare. În mod tradițional sectorul agricol reprezintă o ramură deosebit de importantă pentru economia naţională şi pentru regiunea evaluată, aceasta fiind evidențiată şi in ponderea populaţiei care locuiește in zona rurală și iși desfășoară activitatea în agricultură. Economia rurală românească este bazată in mod preponderent pe agricultură, în principal datorită tradiției, potenţialului natural (reprezentat de condiţii geografice favorabile - relieful, clima, soluri, precipitații etc) și personalului cu experiență, caracteristici ce fac din acest sector un domeniu atractiv şi profitabil. Atât la nivel naţional, cât şi la nivelul județului Galați, agricultura are o contribuţie importantă în Produsul Intern Brut. Din aceasta perspectivă, tematica abordata în cadrul cercetării este importantă şi de actualitate, având în vedere importanța sectorului dar și fragilitatea acestuia, luând în considerare frecvența schimbărilor climatice (secete prelungite, inundaţii, alunecări de teren), dezechilibrele în structura exploataţiilor agricole, declinul sectorului zootehnic național, migrația populaţiei din zonele rurale, preţurile instabile la materii prime şi produse finite, infrastructură deficitară, decalaje între cercetarea ştiinţifică şi pregătirea profesională a fermierilor etc.