Studii privind comportamentul navelor în bazinul mărilor Europene

Abstract

Majoritatea frontierelor Europei sunt maritime, Oceanul Atlantic, Oceanul Arctic, Marea Neagră și Marea Mediterană înconjurând continentul. Fiecare dintre acestea este separată de mări, strâmtori și canale care conectează navigația fluvială interioară și navigația maritimă cu celelalte continente. Atât în perioadele de creștere, cât și în cele de scădere a economiei, cum ar fi epidemia COVID-19, criza economică mondială din 2008 sau situația actuală cu conflictul dintre Rusia și Ucraina, nevoia de transport de mărfuri și pasageri a continuat să crească. În prezent, transportul maritim este principalul mod de schimburi de bunuri, atât la nivel extern, cât și intern, datorită creșterii vitezei cu care pot naviga astăzi navele, a costurilor acestui tip de transport, a cantităților mari de mărfuri care pot fi transportate, a congestionării altor tipuri de transport și, cel mai important, a necesității de a reduce poluarea. Pentru economia Europei, porturile sunt cruciale. Acestea servesc ca noduri principale ale rețelei comerciale globale, iar multe dintre cele mai importante porturi de transport marfă se află în Europa. Schimbările climatice au îngreunat transportul maritim în bazinul european în ultimii ani, iar, prin urmare, navele de transport trebuie să fie conectate la efectele care ar putea afecta operabilitatea lor. Dimensiunea mai multor tipuri de nave a crescut în mod constant în ultimul deceniu, în special a petrolierelor, a navelor port-container și a navelor de tip RO-RO. Pe de altă parte, porturile pe care aceste tipuri de nave le utilizează frecvent și dimensiunea căilor navigabile prezintă condiții restrictive de transport. Pentru a avea o imagine cât mai actuală a situației traficului maritim din bazinele mărilor Europene, precum și a tendințelor înregistrate în transportul maritim, unul din obiective a fost realizarea unei analize care să evidențieze aceste aspecte.