Arată înregistrarea sumară a articolului
Trei dimensiuni ale inegalității de șanse
dc.contributor.author | Ichim, Arabela | |
dc.date.accessioned | 2023-11-20T12:05:47Z | |
dc.date.available | 2023-11-20T12:05:47Z | |
dc.date.issued | 2023 | |
dc.identifier.uri | http://arthra.ugal.ro/handle/123456789/9418 | |
dc.description | Conducător de doctorat: Prof. univ. dr. Daniela Ancuța ȘARPE | ro_RO |
dc.description.abstract | Această disertație prezintă rezultatele a trei studii, fiecare explorând o dimensiune distinctă a inegalității de șanse, și își propune să aducă următoarele contribuții: În primul rând, se analizează dacă circumstanțele de viață nefavorabile pot avea o parte bună. O altă dimensiune este explorată prin investigarea eventualei inegalități de percepție a propriilor realizări în viată. În cele din urmă, un alt aspect negativ este luat în considerare prin explorarea persistenței inegalității. În ultimele două decenii, au existat contribuții semnificative în ceea ce privește măsurarea inegalității de șanse pentru o varietate de realizări, cum ar fi veniturile, educația și chiar sănătatea și speranța de viață (Björklund et al.,2012; Chevalier et al., 2010; Bricard et al., 2020). În plus, există, de asemenea, studii care au aplicat abordarea non-parametrică ex-post, care presupune estimarea nivelului de inegalitate a oportunităților prin examinarea diferenței de realizări între indivizii cu niveluri similare de efort pe tipuri (Betts & Roemer,1999; Page & Roemer, 2001; Björklund et al., 2012) În contextul literaturii privind egalitatea de șanse (EoP), se pune accentul pe dezavantajul care provine din circumstanțe care nu pot fi controlate de catre individ (Hufe et al.,2017). Există argumente din alte domenii care evidențiază modul în care adversitatea, inclusiv sărăcia, poate avea efecte pozitive asupra rezultatelor ulterioare ale vieții, cum ar fi creșterea rezilienței (Masten, 2001). În primul studiu, această disertație extinde domeniul EoP, investigând dacă aceleași tipare de dezavantaj și avantaj care explică inegalitatea în realizările comune ale vieții, cum ar fi educația, pozitia pe piata muncii și veniturile, se aplică și în cazul realizărilor antreprenoriale pentru un eșantion de comunități de romi din Macedonia de Nord și Serbia. Pe baza rezultatelor, se trag concluzii cu privire la un beneficiu nevăzut al existenței unor circumstanțe de viață nefavorabile. | ro_RO |
dc.language.iso | ro_RO | ro_RO |
dc.publisher | Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați | ro_RO |
dc.subject | inegalitatea de șanse | ro_RO |
dc.subject | romi în Europa | ro_RO |
dc.subject | succes | ro_RO |
dc.subject | atribuirea succesului propriului efort | ro_RO |
dc.subject | contextul socio-economic | ro_RO |
dc.subject | învățământul terțiar | ro_RO |
dc.title | Trei dimensiuni ale inegalității de șanse | ro_RO |
dc.title.alternative | Three dimensions of inequality of opportunity | ro_RO |
dc.type | PhD Thesis | ro_RO |
Fișiere la acest articol
Acest articol apare în următoarele colecții(s)
-
Rezumate teze de doctorat [833]
Conține rezumatele tezelor de doctorat susținute în cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați