Arată înregistrarea sumară a articolului
Afectarea cardiacă în COVID-19
dc.contributor.author | Nechita, Luiza Camelia | |
dc.date.accessioned | 2024-10-25T11:59:22Z | |
dc.date.available | 2024-10-25T11:59:22Z | |
dc.date.issued | 2024 | |
dc.identifier.uri | http://arthra.ugal.ro/handle/123456789/9974 | |
dc.description | Rezumat Teză de doctorat - Conducător științific: Prof. univ. dr. habil. Mihaela Debita | ro_RO |
dc.description.abstract | În anul 2019 a debutat în provincia Wuhan din China, o pneumonie cu un germene extrem de contagios, numit SARS-CoV-2. Virusul a atras atenția internațională, anunţând începutul unei provocări globale de sănătate publică, datorită unei pademii nemaiîntâlnite (Casale, 2020; Pollard et al., 2020). Pandemia de COVD-19 a produs pe întreg globul conform OMS, până la 15.06.2024, 775583309 de îmbolnăviri și 7010681 de decese. Ministerul Sănătății din țara noastră a publicat în mai 2024 un buletin informativ prin care comunică un număr de 3,5 milioane de îmbolnăviri în România. Afectarea cardiacă în COVID-19 a fost o provocare multidisciplinară, implicănd cardiologi, infecționiști, epidemiologi și specialiști de terapie intensivă. Spectrul patologiilor cardiovasculare asociate COVID-19 a inclus miocardită, tulburări de ritm și conducere, sindrom coronarian acut, trombembolism pulmonar, insuficienșă cardiacă și șoc cardiogen. | ro_RO |
dc.language.iso | ro_RO | ro_RO |
dc.publisher | Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați | ro_RO |
dc.subject | COVID-19 | ro_RO |
dc.subject | afectare cardiacă | ro_RO |
dc.subject | pandemie | ro_RO |
dc.subject | pacienți | ro_RO |
dc.subject | electrocardiografia | ro_RO |
dc.title | Afectarea cardiacă în COVID-19 | ro_RO |
dc.title.alternative | COVID-19 related cardiac injury | ro_RO |
dc.type | PhD Thesis | ro_RO |
Fișiere la acest articol
Acest articol apare în următoarele colecții(s)
-
Rezumate teze de doctorat [833]
Conține rezumatele tezelor de doctorat susținute în cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați