Arată înregistrarea sumară a articolului

dc.contributor.authorConstantin, Daniel-Eduard
dc.date.accessioned2014-06-03T07:32:55Z
dc.date.available2014-06-03T07:32:55Z
dc.date.issued2013
dc.identifier.urihttp://10.11.10.50/xmlui/handle/123456789/2906
dc.descriptionRezumat teză de doctorat - conducător ştiiţific prof. univ. dr. ing. Lucia - Puiu Georgescuen_US
dc.description.abstractAtmosfera, alături de apă şi sol, reprezintă un element vital pentru existența vieții pe Terra. Deşi reprezintă o fracție extrem de mică din masa Pământului, atmosfera apără planeta de radiațiile solare şi cosmice şi menține viața. Chiar dacă în ultimile decenii poluarea atmosferică a devenit un termen obişnuit, primele sesizări privind poluarea aerului au fost raportate încă din antichitate (Seneca, 61 d.H.). Urmele de gaze din atmosferă sau constituienții minori prezintă concentrații scăzute raportat la volumul atmosferei, însă prezintă un rol critic în aspectele legate de mediu. Aceşti constituienți minori sunt responsabili de numeroase femomene, începând de la smogul fotochimic şi ploile acide, până la rarefierea stratului de ozon şi schimbările climatice. Concentrațiile gazelor cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) şi protoxidul de azot (N2O) au crescut, depăşind valorile cunoscute ca naturale. Aceste urme de gaze prezintă implicații fundamentale în echilibrul radiativ al atmosferei terestre. În contextul complexității poluării atmosferice, datorită proceselor de transformare şi transport al poluanților gazoşi în atmosferă, ținând cont de faptul că atmosfera în sine este un mediu în continuă mişcare şi transformare, noi abordări sunt necesare pentru determinarea şi cuantificarea exactă a nivelului de poluare. Pentru identificarea unor soluții viabile în reducerea impactului fenomenului negativ de poluare atmosferică, este necesră o cunoaştere comprehensivă a fenomenului, astfel încât întrebări precum ‘’de ce?’’, ‘’cum?’’, ‘’cât?’’, ‘’când?’’, ‘’unde?’’ să poată primi răspunsuri concrete şi precise. Metodele de determinare a poluării atmosferice ce au la bază teledetecția, prin acuratețea şi utilizarea lor la scară globală, sunt folosite cu succes la investigarea şi înțelegerea fenomenului de poluare atmosferică. Metoda DOAS utilizată pentru determinarea cantitativă a constituienților atmosferici, reprezintă una dintre metodele de teledetecție utilizate cu succes în determinarea poluării atmosferice, atât la nivel troposferic cât şi la nivel stratosferic. Tehnica DOAS reprezintă o metodă relativ ieftină şi accesibilă în măsurarea poluării atmosferice. Întrucât poluarea atmosferică este un fenomen care se resimte atât la nivel local cât şi la nivel global, tehnica DOAS poate fi utilizată pentru monitorizarea gazelor din atmosferă, la nivel global prin intermediul sateliților spațiali, iar la nivel regional şi local prin intermediul unor platforme mobile uzuale, precum: autoturisme, vapoare, avioane, etc. Cercetări privind utilizarea tehnicii DOAS la bordul unor platforme mai puțin convenționale, precum avioanele fără pilot (UAV), reprezintă un obiectiv de cercetare important pentru aproape toate institutele de cercetare care lucrează în acest domeniu.en_US
dc.language.isootheren_US
dc.publisherUniversitatea "Dunărea de Jos" din Galaţien_US
dc.subjectdioxid de azoten_US
dc.subjectmulti-platformeen_US
dc.subjecttehnica Doasen_US
dc.subjectdinamica atmosfereien_US
dc.subjectspectrul solaren_US
dc.titleDeterminarea Dioxidului de Azot Troposferic utilizănd Tehnica DOAS Multi-Platformeen_US
dc.typeThesisen_US


Fișiere la acest articol

Thumbnail

Acest articol apare în următoarele colecții(s)

  • Rezumate teze de doctorat [798]
    Conține rezumatele tezelor de doctorat susținute în cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați

Arată înregistrarea sumară a articolului