Cercetări privind migraţia puietului de sturioni în Dunărea inferioară

Abstract

Sturionii constituie una dintre cele mai valoroase resurse de origine animală de pe Terra, iar Dunărea inferioară este unul din ultimele areale (singurul din Uniunea Europeană) în care aceste specii cresc şi se reproduc în mod natural. Valoarea lor deosebită şi sensibilitatea acestora la modificările habitatelor naturale au determinat un declin rapid al populaţiilor de sturioni, fapt ce a determinat Convenţia Internaţională privind Comerţul cu Specii de Plante şi Animale Sălbatice Ameninţate (CITES) să includă în anul 1998 speciile de sturioni în anexele I (2 specii) şi II (24 de specii), iar Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) să le includă în Lista Roşie ca fiind specii ameninţate critic. 2. Pentru prima oară în România şi în Europa s-au marcat pui de morun cu emiţătoare ultrasonice, în vederea determinării comportamentului acestora în zonele de hrănire şi a modului de migraţie către mare. S-a putut determina astfel pentru prima oară viteza de deplasare a acestora în timpul migraţie, precum şi traseul (braţele Dunării) ales de puii marcaţi în vara anului 2010. De asemenea, s-a dovedit astfel că zona de hrănire de la Km. 123 este ultimul popas al puilor în migraţia lor către mare. 3. Pentru prima oară în România s-a demonstrat comportamentul social al puilor de morun aflaţi în zona de hrănire / monitorizare a puilor de la Km 123. Prin procedee de marcare – recapturare, am demonstrat că puii manifestă un puternic comportament de grup, o posibilă adaptare care să le confere şanse mai mari de supravieţuire în fluviu. Prin aceleaşi procedee, am reuşit să determinăm rata medie de creştere / zi şi am estimat numărul de pui de morun existent la un moment dat în zona de monitorizare de la Km. 123. 4. Pentru prima oară în România şi în Europa s-au desfăşurat experimente care să elucideze comportamentul stadiilor timpurii de viaţă (STV) ale sturionilor. Cercetările s-au axat pe speciile păstrugă şi nisetru şi au elucidat comportamentul STV din punct de vedere al preferinţei pentru substrat, al modului de migraţie şi al înotului în masa apei în primele 45 de zile. 5. Pentru prima oară în România, prin capturarea de larve, am demonstrat cu certitudine existenţa unor zone de reproducere descoperite de noi la Rasova (Dunăre Km. 310,5) şi la Isaccea (Dunăre Km. 100). 6. Este pentru prima oară în România şi în Europa când sunt se foloseşte marcarea satelitară la o specie de sturioni. În anul 2010 au fost marcaţi 5 moruni (1 la Isaccea şi 4 la Tămădău), iar în acest an, pe 16.05.2011 au fost marcaţi la ferma de la Tămădău 4 moruni şi 2 nisetri, în momentul de faţă fiind în curs de analiză datele transmise către satelit, referitoare la migraţia a doi moruni marcaţi în anul 2010. 54 7. Pentru prima oară în România s-au marcat reproducători de morun cu emiţătoare acustice, în vederea determinării comportamentului acestora în timpul migraţie de toamnă. Astfel, în noiembrie 2009 au fost marcaţi 4 masculi de morun capturaţi pe braţul Borcea (Km 22 - 39) şi eliberaţi la Km 62. Întoarcerea unuia dintre morunii marcaţi, care a fost înregistrat de receptoarele acustice trecând înapoi spre mare în primăvara anului 2010 (17.05.2010) a demonstrat pentru prima oară faptul că există o sub-populaţie de moruni care migrează în Dunăre toamna târziu, iernează în fluviu şi se reproduc în primăvara anului următor. 8. Pentru prima oară în România s-a folosit în acţiunea de marcare a sturionilor procedeul de elecronarcoză, care presupune introducerea peştilor într-un câmp electric de 30V curent redresat şi care facilitează lucrul pe fluviu cu peşti de dimensiuni mari, fără a-i supune pe aceştia la un stres suplimentar