Arată înregistrarea sumară a articolului

dc.contributor.authorRotariu Roadevin, Nicoleta
dc.date.accessioned2014-05-14T11:40:01Z
dc.date.available2014-05-14T11:40:01Z
dc.date.issued2011-10-21
dc.identifier.urihttp://10.11.10.50/xmlui/handle/123456789/2826
dc.descriptionRezumat teză de doctorat - conducător științific prof.univ.dr.ing. Constantin Stanciuen_US
dc.description.abstractÎn concluzie, toate cele trei metode utilizate în evaluarea impactului asupra mediului, coroborate cu o nouă noţiune - critericitatea conduc la acelaşi rezultat şi anume, poluarea factorului de mediu apă în principal şi apoi a celorlalţi factori de mediu precum şi a sănătăţii umane, este cauzată în primul rând de apele insuficient epurate sau neepurate de la fermele de creştere a animalelor şi procesare a cărnii, urmate apoi de fabricile de lapte şi patiserie. Reprezentările grafice au avut la bază graficele radar la care valoarea atinsă de fiecare factor sau variabilă se marchează pe propria sa rază (centrul reprezintă valoarea zero). În sectorul zootehnic emisiile de poluanţi apar datorită densităţii mari a animalelor în raport cu suprafaţa agricolă aferentă sectorului zootehnic, amplasării necorespunzătoare a fermelor în apropierea apelor de suprafaţă sau pe terenuri cu apă freatică de suprafaţă, în apropierea locuinţelor, a modului defectuos de colectare şi utilizare a dejecţiilor. Gradul de poluare a receptorilor va fi mai ridicat în perioada de secetă, deci exact când este nevoie de mai multă apă în special în agricultură pentru irigaţii. Deasemenea, în urma monitorizării fluviului Dunărea se constată că în punctele de deversare a apelor uzate provenite de la agenţii economici situaţi pe malul stâng al Dunării se înregistrează o depreciere a stării de calitate a apei în locul în care are loc deversarea. La intrarea în judeţul Brăila la km 183, valorile indicatorilor de poluare prezintă anumite valori care nu depăşesc valorile limite admise. La ieşirea din judeţ, la km 166, valorile indicatorilor de impurificare cresc şi la unii dintre ei limitele admise sunt depăşite: suspensii, substanţe extractibile, azotaţi, amoniu şi fosfor total. Valorile ridicate ale acestor indicatori provin din apele insuficient epurate sau neepurate provenite de la fermele de creştere a porcilor şi canalele colectoare care deversează direct în Dunăre.en_US
dc.language.isootheren_US
dc.publisherUniversitatea „Dunărea de Jos” Galațien_US
dc.subjectingineria mediuluien_US
dc.subjectprotecția mediuluien_US
dc.subjectpoluareen_US
dc.subjectpoluarea apeien_US
dc.subjectape rezidualeen_US
dc.subjectreziduuri industrialeen_US
dc.subjectmediu înconjurătoren_US
dc.subjectsurse de poluareen_US
dc.subjectagriculturăen_US
dc.subjectferme zootehniceen_US
dc.subjectDunăreaen_US
dc.subjectenvironmental scienceen_US
dc.subjectenvironmental engineeringen_US
dc.subjectwater pollutionen_US
dc.subjectagricultureen_US
dc.subjectanimal farmsen_US
dc.subjectsources of pollutionen_US
dc.subjectwastewateren_US
dc.subjectindustrial wasteen_US
dc.titleContribuţii privind evaluarea impactului evacuărilor industriale şi agricole din judeţul Brăila asupra apelor Dunăriien_US
dc.typeThesisen_US


Fișiere la acest articol

Thumbnail

Acest articol apare în următoarele colecții(s)

  • Rezumate teze de doctorat [798]
    Conține rezumatele tezelor de doctorat susținute în cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați

Arată înregistrarea sumară a articolului