Cercetări privind fundamentarea ecotehnologică a sistemelor industriale de producţie din acvacultură

Abstract

Această teză, prin intermediul obiectivelor sale, îşi propune să realizeze valorificarea complexă şi eficientă a sistemelor de creştere studiate, prin monitorizarea complexă a parametrilor tehnologici de exploatare şi controlul calităţii mediului acvatic. Obiectivele specifice ale studiului au urmărit evaluarea a două tipuri de tehnologii de creştere atât din punct de vedere tehnologic, cât şi din punct de vedere ecologic şi al impactului de mediu. Aceste obiective au constat în: - determinarea factorilor biotici şi abiotici limitativi pentru performanţa sistemelor de creştere studiate; - caracterizarea performanţelor de creştere şi a randamentului tehnologic al speciilor de cultură studiate, în contexul diferitelor densităţii de populare şi aplicării diferitelor strategii de management ecotehnologic. Modul în care sunt valorificate tehnologiile de creştere, privind atât calitatea mediului cât şi hrana administrată, se reflectă în final în calitatea materialului biologic şi în nivelul indicatorilor bioproductivi(masa corporală individuală, indicele de supravieţuire la anumite densităţi de populare, ritmul de creştere). Obiectivul ecotehnologic a constat în maximalizarea intrărilor de energie şi creşterea eficienţei ecologice, atins prin optimizarea proceselor ecologice ce stau la baza realizării bioproducţiei. Intervenţiile noastre au avut ca obiectiv punctele nodale ale procesului bioproductiv din ecosistemele studiate, prin modificarea parametrilor de stare în vederea obţinerii de producţii maxime. Acestea au constat în primul rând în alegerea unei structurii adecvate a formulei de populare. În stabilirea acesteea, am ţinut cont de faptul că productivitatea ecosistemelor studiate trebuie exploatată cât mai complex şi transformată în producţie. Intervenţia în cadrul experimentelor s-a adresat : •structurii formulei de populare, •densităţii de populare •cantităţii de nutrienţi Ihtiocenoza variantelor este structural compusă din patru specii de ciprinide adaptate condiţiilor ecologice locale: crap, sânger, novac şi cosaş şi două categorii de vârstă: vara I si vara aII-a. Procentul de reprezentare în formula de populare a speciilor în cadrul variantelor de creştere vara I, a fost constant pentru crap şi variabil pentru celelalte specii. Într-una din variante de creştere vara aII-a, novacul a fost înlocuit în structura cu polyodon, specie cu nişă trofică asemănătoare. În vederea creşterii producţiei, am acţionat ţinând cont de principiile ecologice, urmărind maximalizarea intrărilor de energie prin următoarele intervenţii: - Am acţionat în piramida trofică de jos în sus, stimulând producătorii primari, prin utilizarea raţională şi eficientă a amendamentelor şi a fertilizanţilor organici şi minerali. Administrarea acestora s-a făcut în corelaţie cu parametri fizico-chimici şi biologici ai ecosistemelor studiate, stimulând dezvoltarea şi întreţinerea bazei trofice naturale, ce are un rol determinant în producerea materialului de populare şi a peştelui de consum; - Am acţionat şi de sus în jos prin stabilirea unei structurii şi a unei densităţi de populare adecvate atingerii obiectivelor propuse. Impactul economic a avut drept condiţie esenţială, îmbunătăţirea sub aspect calitativ şi cantitativ a produselor din acvacultură, prin acţiuni înteprinse la nivelul mediului de creştere. Prin obiectivele propuse, teza încearcă să rezolve şi o serie de probleme apărute în sistemele de creştere, evitarea apariţiilor mortalităţilor în rândul populaţiilor piscicole, datorită degradării mediului de creştere. Realizarea acestor obiective va duce la îmbunătăţirea din punct de vedere calitativ a ecotehnologiilor de exploatare, ceea ce are implicaţii în creşterea profitului şi a rentabilităţii. Monitorizarea şi controlul parametrilor mediului de creştere, permite menţinerea unor condiţii de viaţă optime ce are ca rezultat final obţinerea unui produs sănătos ce corespunde cerinţelor existente pe piaţa internă şi internaţională.