Valenţele leadership-ului ca factori de competitivitate în economia globalizată
Dată
2013Autor
Duret, Gabriela Nicoleta
Abstract
În literatura de specialitate s-a analizat foarte mult acest aspect, şi se continuă
a se pune întrebarea dacă este posibil a fi identificat cel mai „bun drum” sau cea mai
bună cale pentru a conduce, însă părerile sunt împărţite în funcţie de abordarea
generală, contextuală sau situaţională. Cum era de aşteptat nu s-a găsit sau nu s-a
putut identifica drumul sau calea cea mai bună, pentru că fiecare organizaţie, situaţie,
context are particularităţile ei şi este greu de presupus că toate organizaţiile îşi
rezolvă diferitele situaţii în acelaşi mod, însă anumite elemente se regăsesc în toate
sau în majoritatea lor, şi de aici posibilitatea ca unele principii să poată fi stabilite şi
în funcţie de ele, cei aleşi, respectiv managerii,să acţioneze, să urmeze calea cea mai
bună.
Indiferent cât de mulţi ar fi factorii care influenţează managementul (oamenii,
experienţa, preferinţele, instruirea, percepţiile, obiectivele, cultura, puterea, politica,
istoria) rolul managerilor este incontestabil.
Dacă facem o sintetizare a principalelor concepte privind managementul, putem
conchide că managementul este un sistem coerent de principii, tehnici, metode de
conducere şi, aptitudinea, talentul sau arta de a le aplica, pentru funcţionarea eficientă
a colectivităţilor umane organizate (firme, organizaţii politice şi sociale, unităţi
juridice, militare, de învăţământ, cultură etc.) în condiţiile utilizării judicioase a
resurselor.
Managementul însă, nu reprezintă o însumare mecanică a rezultatelor obţinute de
ramurile ştiinţifice cu care se integrează ci îşi aduce aportul propriu la tezaurul ştiinţei
în general, şi al conducerii în special, optimizând actul conducerii prin folosirea
elementelor utile oferite de celelalte ştiinţe.