Limbaj, putere şi comunicare interculturală: Strategii de traducere şi politica traducerii

Abstract

Comunicarea interculturală are loc la nivel global, este constantă şi îi implică pe toţi. Naturalizată deja în peisajul contemporan, fluidă şi spontană, aproape că trece neobservată. Cu toate acestea, studiul de faţă interoghează acest automatism şi încearcă să analizeze, pe de o parte, mecanismul şi piesele care îl pun în funcţiune şi, pe de altă parte, forţele şi factorii care îl îngreunează sau care îl deviază. În mod tradiţional, comunicarea interculturală se realizează prin limbaj. Astăzi însă există numeroase alte moduri semiotice care se combină şi se suprapun cu limbajul pentru a face posibilă transmiterea de mesaje peste graniţe culturale. Combinarea şi suprapunerea este evidentă în cazul discursurilor multimodale care funcţionează între indivizi, comunităţi şi culturi, reprezentând de fapt intersecţia pe care o avem în vedere aici, cu referire specială la procesarea discursurilor multimodale în scopul diseminării publice şi la proiecţiile lor simultane sau consecutive pe ecran ca simbol al contemporaneităţii.