Cercetări asupra mecanismelor degradării prin tribocoroziune a unor aliaje pe bază de Ti şi de Co utilizate în aplicaţii biomedicale şi tehnice

Abstract

Îmbunătățirea calității vieții precum și funcționarea sistemelor mecanice, a impus dezvoltarea unor materiale care să posede în condițiile utilizării ca biomateriale, o bună compatibilitate cu mediul biologic precum și o foarte bună rezistență mecanică la acțiune sinergică, efort fizic – fluid biologic, sau sa corespundă funcționării cu grad ridicat de fiabilitate în condiții industriale de solicitări și medii cât mai diversificate. Domeniile în care biomaterialele au o vastă aplicabilitate sunt: ortopedia, stomatologia, chirurgia plastică şi reconstructivă, oftalmologia, chirurgia cardiovasculară etc. [1]. O statistică realizată în Anglia şi Germania a confirmat ca anual au loc în jur de 160000 respectiv 200000 de intervenţii chirurgicale pentru înlocuirea şoldului sau a genunchiului, iar numărul lor este în creştere [2]. Din punct de vedere a materialelor utilizate în tehnica implanturilor, succesul unui implant este dat de durata de funcționare și depinde de proprietățile materialului (mecanice, tribologice și fizico – chimice) și de biocompatibilitatea cu corpul uman [1]. Pe de altă parte numeroase componente ale sistemelor și instalațiilor din industria petrochimică, navală, auto etc. sunt expuse la medii agresive de funcționare.