Tehnologii inovative de creștere a puietulului de crap comun (Cyprinus Carpio, Linne, 1758), bazate pe utilizarea furajelor granulate extrudate și expandate

Abstract

Peștele este o excelentă sursă de hrană, datorită calității cărnii fiind alimentul cel mai căutat dintre organismele acvatice. Musculatura peștilor este foarte bogată în nutrienți esențiali precum proteine, acizi grași, minerale și vitamine. Statisticile FAO menționează că peste 3,2 miliarde de oameni consumă importante cantități de pește și organisme acvatice, acestea reprezentând cca 20% din necesarul de proteine animale. În elaborarea tehnologiilor de creștere a peștilor, indiferent de sistemul de cultură și de gradul de intensificare, trebuie să se țină cont de triada rasă, casă, masă. Alegerea rasei este punctul de plecare; dar, nu orice specie are un potențial ridicat de creștere, care să confere rentabilitate economică. Din cele peste 33300 specii de pești descoperite și descrise până în prezent, în statisticile FAO din anul 2016 figurează 1600 de specii, dintre care doar 23 specii fac obiectul unui pescuit intens în mările și oceanele lumii. De la acestea se obține o cantitate de 33,4 milioane tone, reprezentând aproape 41% din captura mondială. În domeniul acvaculturii, se cresc pe glob cca. 500 de specii, iar dintre acestea în evidențele FAO sunt 30 de specii care dau producții de peste 300000 tone anual, însumând cca. 47,16 milioane tone, reprezentând 64% din peștele destinat consumului uman. Nutriția peștilor a intrat relativ recent în atenţia specialiştilor, ca disciplină distinctă. Până la mijlocul secolului al XX-lea, studiile efectuate au vizat doar anatomia tubului digestiv, unele aspecte privind fiziologia digestiei şi spectrul nutritiv la câteva specii de peşti din mediul natural şi foarte puţine specii de cultură. Începând cu anii ’60, studiul cerinţelor nutriţionale la peşti a luat un avânt considerabil, actualmente nutriţia fiind considerată un domeniu de maximă importanţă, cu realizări deosebite, alături de patologie, genetică şi reproducere (Oprea L., Georgescu R., 2000).