Arată înregistrarea sumară a articolului

dc.contributor.authorDaghie, Nora Andreea
dc.date.accessioned2017-11-02T09:37:14Z
dc.date.available2017-11-02T09:37:14Z
dc.date.issued2008-01
dc.identifier.issn1843-8334
dc.identifier.urihttp://10.11.10.50/xmlui/handle/123456789/4683
dc.descriptionAnalele Universităţii “Dunărea de Jos”, Galaţi - Fascicula XXII Drept şi Administraţie Publică Anul I, Nr. 1 – 2008 Galati University Press ISSN 1843 -8334ro_RO
dc.description.abstractLa clause résolutoire est une convention par laquelle les contractants sanctionnent l’inexécution par la résolution du contrat, en subordonnant à l’inexécution l’attribution au créancier de l’obligation du droit de résoudre le contrat. La clause résolutoire et la résolution judiciaire sont de nature différentes. En stipulant une clause résolutoire, les parties ont instituié un lien de cause à effet entre l’inexécution et la résolution, lien dont l’origine ne réside pas dans la loi, mais dans leur volonté. Tandis que l’article 1021 C.civ. permet au contractant envers lequel l’obligation n’a pas été exécutée de demander au juge de prononcer la résolution du contrat, la clause résolutoire lui confère le droit de résoudre le contrat.ro_RO
dc.publisherUniversitatea ,,Dunărea de Jos" din Galațiro_RO
dc.subjectclause résolutoire; pacte commissoire, inexécution, force obligatoire, résolution, résiliation, sanctionro_RO
dc.titleLa clause resolutiire, une veritable sanction pour l'inexecution du contratro_RO
dc.typeArticlero_RO


Fișiere la acest articol

Thumbnail

Acest articol apare în următoarele colecții(s)

Arată înregistrarea sumară a articolului