Arată înregistrarea sumară a articolului

dc.contributor.authorNiță, Silvia
dc.date.accessioned2018-12-11T11:49:32Z
dc.date.available2018-12-11T11:49:32Z
dc.date.issued2017
dc.identifier.issn2601-2979
dc.identifier.urihttp://10.11.10.50/xmlui/handle/123456789/5796
dc.descriptionThe Annals of "Dunarea de Jos" of Galati: Fascicle XXV: ARTResearch, Year 1/2017, ISSN 2601-2979ro_RO
dc.description.abstractPusă în scenă la data de 11 martie 1851, piesa Regele s-amuză reprezintă un pas important în procesul de eliberare formală şi categorial-semantică a literaturii de doctrină clasică. După celebra prefaţă la drama Cromwell şi după nu mai puţin celebra bătăile pentru „Hernani, Hugo recidivează cu aplomb, aducând în scenă un personaj nobil, cu preocupări şi limbaj vulgar, pe regele Francisc I, vizându-l, desigur, pe Louis Philippe, regele Restauraţiei franceze, şi un personaj atipic, perfect reprezentativ pentru revolta romantică împotriva canoanelor, pe cocoşatul Triboulet. Asumându-şi efectele scenice de mare impact, datorate în bună măsură abilitării categoriei estetice a grotescului drept pivot arhitectonic şi nod semantic al piesei - corelat, desigur, teatralităţii sporite şi a impactului emoţional redutabil, Victor Hugo îşi vede piesa interzisă de cenzură imediat după premieră.ro_RO
dc.language.isoenro_RO
dc.publisherUniversitatea "Dunărea de Jos" din Galațiro_RO
dc.subjectdeschideri dramatico-muzicalero_RO
dc.subjectteatruro_RO
dc.subjecttragedia clasicăro_RO
dc.titleRegele s-amuză deschideri dramatico-muzicalero_RO
dc.typeArticlero_RO


Fișiere la acest articol

Thumbnail

Acest articol apare în următoarele colecții(s)

Arată înregistrarea sumară a articolului