Arată înregistrarea sumară a articolului

dc.contributor.authorBEREZA, .CRISTIAN - DANIEL
dc.date.accessioned2020-08-03T11:35:00Z
dc.date.available2020-08-03T11:35:00Z
dc.date.issued2020-07-28
dc.identifier.urihttp://arthra.ugal.ro/handle/123456789/6892
dc.descriptionlucrare de licență Îndrumător proiect: Ș.l.dr.ing. DACHE CRISTINELro_RO
dc.description.abstractIdeea de a dezvolta mașini pentru a transforma energia solară în scopuri industriale , a apărut abia mai târziu, la sfârșitul 19 - lea secol și la începutul 20 - lea lea, odată cu dezvoltarea industriilor mecanice. Mașina construită în 1878 de Augustin Bernard Mouchot (1825-1912) pentru Expoziția universală din Paris a rămas faimoasă .Acesta a cuplat un reflector solar parabolic cu diametrul de 5 metri cu un motor cu aburi acasă. În 1882, în timpul Fête de la Jeunesse și pe durata evenimentului, a permis tipărirea unui ziar „ Le Soleil ”. Această mașină și acest experiment au constituit o demonstrație remarcabilă a potențialelor acestei „ noi ” energii și o predicție cu succes a ceea ce va fi conversia termodinamică. Soarele este principala sursă a diferitelor forme de energie regenerabilă: radiația sa este vectorul pentru transportul energiei utilizabile (direct sau indirect) în timpul fotosintezei sau în timpul ciclului apei (care permite hidroelectricitate ) și energia valurilor (energia valurilor ), diferența de temperatură între apa de suprafață și apa adâncă din ocean (energia termică a mărilor) sau difuziunea ionică cauzată de sosirea apei proaspete în apă mare (energie osmotică). Această energie solară combinată cu rotația Pământului este la originea vânturilor (energia eoliană) și a curenților marini (energia mareei). Căldura internă a Pământului (energia geotermală) este asimilată unei forme de energie regenerabilă, iar sistemul Pământ-Lună generează valurile oceanelor și mărilor, permițând dezvoltarea energiei în mare. Combustibilii fosili sau minerali (materiale fissile) nu sunt surse regenerabile de energie, resursele fiind consumate într-un ritm cu mult mai mare decât rata la care sunt create sau disponibile în mod natural . Expresia „energii regenerabile și recuperate” ( R&R ) este uneori folosită atunci când se adaugă la energiile regenerabile evaluarea căldurii produse de diferite activități productive. Energia eoliană este energia vântului, a cărei forță motivă (energia cinetică) este utilizată în mișcarea bărcilor cu pânze și a altor vehicule sau transformată cu ajutorul unui generator eolian, precum o turbină eoliană sau o moară de vânt, într-o energie utilizabilă diferit. Energia eoliană este energia regenerabilă. Energia eoliană este o sursă intermitentă de energie care nu este produsă la cerere, ci în funcție de condițiile meteorologice; prin urmare, necesită instalații de depozitare sau de înlocuire în timpul perioadelor de indisponibilitate. Producția de energie eoliană poate fi prevăzută cu o precizie destul de bună. Ponderea sa în producția mondială de energie electrică a atins 4,4% în 2017 și a fost estimată la 4,7% în 2018. Principalele țări producătoare sunt China (31% din totalul mondial în 2018), Statele Unite (23 %) și Germania (9%). Energia eoliană își ia numele de la Aeolus (în greacă antică Αἴολος , Aiolos ), zeul vânturilor în mitologia greacă. Energia eoliană este utilizată în trei moduri:  cu conservarea energiei mecanice: vântul este folosit pentru a deplasa un vehicul înainte (vas de navigare sau iaht de nisip) sau pentru a roti piatra de moară a unei mori;  transformarea în forță motrice (pomparea lichidelor, comprimarea lichidelor ...): pomparea apei (mori mallorce, pompare turbine eoliene pentru irigare sau apă pentru animale);  producerea de energie electrică: turbina eoliană este cuplată la un generator electric pentru a produce curent direct sau alternativ. Generatorul este conectat la o rețea electrică sau altfel funcționează în cadrul unui sistem „autonom” cu un generator de rezervă (de exemplu un generator) și / sau o bancă de baterii sau un alt dispozitiv de stocare a energiei . Până în secolul al XIX- lea, energia eoliană era folosită pentru a furniza lucrări mecanice.  Cea mai veche utilizare a energiei eoliene este marina navigantă: există indicii că ar fi fost utilizată în Marea Egee din mileniul al 11-lea î.Hr. AD. Așezarea Oceaniei s-a făcut probabil prin navigare, pentru traversări lungi de sute sau mii de kilometri în marea liberă. O turbine eoliană este cuprinsă din: -pale -rotor -nacela -anemometru -multiplicator -fundația.ro_RO
dc.language.isoro_ROro_RO
dc.publisherUniversitatea „Dunărea de Jos” din Galațiro_RO
dc.subjectInginerie Electricăro_RO
dc.subjectElectronică de Putere și Acționări Electricero_RO
dc.titleSistem de alimentare utilizând energia electrică obtinută de la o centrală eolianăro_RO
dc.typeBachelor Thesisro_RO


Fișiere la acest articol

Thumbnail
Thumbnail

Acest articol apare în următoarele colecții(s)

Arată înregistrarea sumară a articolului