Arată înregistrarea sumară a articolului

dc.contributor.authorMarola, Gabriela-Dorina
dc.date.accessioned2022-10-10T07:48:55Z
dc.date.available2022-10-10T07:48:55Z
dc.date.issued2021
dc.identifier.urihttp://arthra.ugal.ro/handle/123456789/8947
dc.descriptionLucrare de disertație. Coordonator științific, Lect. dr. Șorcaru Iulianro_RO
dc.description.abstractRegiunea Centru se bucură de un bogat potențial turistic datorită naturii generoase și patrimoniului cultural. Prin intermediul analizelor efectuate, s-a ajuns la concluzia că turismul montan ocupă primul loc ca formă de turism, cu cel mai ridicat potențial de dezvoltare, acesta ocupând aproape jumătate din suprafața regiunii. Numeroasele arii protejate, trasee rutiere și stațiuni montane clasează regiunea pe primul loc în țară în ceea ce privește posibilitatea dezvoltării turismul montan. Obiectivul principal al lucrării este prezentarea modului de dezvoltare a turismului montan în Regiunea Centru. Îndeplinirea obiectivului s-a realizat prin analiza potențialului turistic natural asociat turismului montan din regiunea studiată, dar și a infrastructurii și circulației turistice. Specific turismului montan din regiune sunt Carpații, care, după Munții Măcin, reprezintă cei mai vechi munți din țară și oferă peisaje unice, create de eroziunea ploilor și a vânturilor. Tipurile de turiști care vizitează centrul țării sunt atât turiști români, cât și internaționali. În primul capitol am definit principalele noțiuni teoretice specifice turismului, cum ar fi: turist, turism, turism montan, amenajare turistică și industria turistică. În continuare am prezentat impactul turismului montan asupra economiei care înglobează trei efecte: efecte globale, parțiale și regionale. Ultima parte a capitolului a fost reprezentată de indicatorii circulației turistice, prin intermediul cărora se păstrează cel mai bine evidența turiștilor dintr-o zonă turistică. Al doilea capitol vizează potențialul turistic natural, unde Carpații din Regiunea Centru sunt prezentați cu ajutorul geomorfositurilor, hidrositurilor și biositurilor. Partea a doua a capitolului prezintă amenajările turistice specifice sporturilor de iarnă (clasificarea sporturilor de iarnă, amenajările turistice specifice schiului alpin), urmând ca în ultima parte să se regăsească modelele de amenajare a stațiunilor montane. Partea a treia a lucrării redă studiul de caz, unde am analizat infrastructura specific turistică și circulația turistică în stațiunile montane din Regiunea Centru, prin intermediul structurilor de primire turistică, unde se regăsesc principalele preferințe ale turiștilor din 4 stațiunile Poiana Brașov, Predeal, Păltiniș, Băile Tușnad, dar și a indicatorilor circulației turistice (sosiri, înnoptări, capacitatea de cazare, durata medie a sejurului). Concluziile lucrării sunt structurate în Analiza Swot, sub forma punctelor tari (Regiunea Centru se clasează pe primul loc din punct de vedere al turismului montan, Regiunea Centru este traversată de Coridorul IV pan-european), punctelor slabe (infrastructură insuficient dezvoltată pentru servicii de turism, relieful muntos împiedică dezvoltarea economică a regiunii), oportunităților (extinderea și modernizarea facilităților pentru practicarea sporturilor de iarnă, extinderea transportului aerian prin construirea Aeroportului de la Ghimbav) și amenințărilor (calamități naturale, schimbările climatice).ro_RO
dc.language.isoro_ROro_RO
dc.publisherUniversitatea "Dunărea de Jos" din Galațiro_RO
dc.subjectADMINISTRAREA ŞI DEZVOLTAREA AFACERILOR ÎN TURISMro_RO
dc.titlePerspective de dezvoltare a turismului montan în Regiunea Centruro_RO
dc.typeDissertation Thesisro_RO


Fișiere la acest articol

Thumbnail
Thumbnail

Acest articol apare în următoarele colecții(s)

Arată înregistrarea sumară a articolului