Arată înregistrarea sumară a articolului

dc.contributor.authorSimion, Geanina Daniela
dc.date.accessioned2022-10-12T08:46:38Z
dc.date.available2022-10-12T08:46:38Z
dc.date.issued2021
dc.identifier.urihttp://arthra.ugal.ro/handle/123456789/8971
dc.descriptionLucrare de disertație. Coordonator științific, Lect. dr. Dumitriu Ramonaro_RO
dc.description.abstractAm ales această temă deoarece statele asiatice au fost primele afectate de pandemia Covid-19, care a pus o presiune pe populație cât și pe economia asiatică. În încearcarea statelor asiatice de a-și găsii drumul prin pandemia COVID-19, factorii de decizie politică s-au grăbit să intervină cu sprijinul economic atât de necesar, în timp ce latura fiscală s-a concentrat pe cerințele imediate legate de sănătate și pe sprijinul economic pe termen scurt, astfel politica monetară a preluat rolurile duble de stimulare a cererii și stabilizarea piețelor de credit. Prin reduceri ale ratei dobânzii și măsuri de lichiditate, băncile centrale asiatice au încercat să contracareze scăderea activității economice în prima jumătate a anului 2020. Încurajator, valul pandemic pare să se diminueze, cheltuielile consumatorilor și producția prezentând semne de revigorare în întreaga regiune. Cu toate acestea, îngrijorările băncilor centrale sunt departe de a fi depășite, dat fiind cursul pandemiei în sine. Și, deși se așteaptă ca un vaccin dovedit să fie disponibil implementarea acestuia va necesita timp, având în vedere populația numeroasă și logistica asiatică. Dovezile din Europa și Statele Unite ale Americii sugerează că ar putea începe un alt val de infecții, servind ca un semn sumbru cu privire la imprevizibilitatea pandemiei. Autoritățile monetare de pe piețele emergente din Asia ar putea, de asemenea, să se confrunte cu slăbiciunea valutară, având în vedere preferința investitorilor pentru active sigure în timpul acestei incertitudini globale. Și presiunea crescută a prețurilor datorită blocării localizate poate crește doar problemele băncilor centrale. Această lucrare se concentrează pe strategiile de politică monetară pe care le adoptă statele asiatice pentru a face față acestei situații critice generate de pandemia Covid-19. În capitolul 1 este definită politica monetară ca fiind procesul prin care autoritatea monetară a unei țări controlează oferta de bani, disponibilitatea banilor și rata dobânzii, cu alte cuvinte costul banilor pentru a atinge un set de obiective orientate spre creșterea și stabilitatea economiei; obiectivele politicii monetare, precum și tipurile de politică monetară. În capitolul 2 sunt prezentate cele 5 țări asiatice analizate din punct de vedere economic pentru a vedea evoluția lor economică după adoptarea strategiilor de politică economică. În capitolul 3 sun prezentate strategiile de politică monetară adoptate de India, China, Indonezia, Japonia și Malaysia, iar mai apoi evidențiate parcticularițățile acestora. Iar in capitolul 4 sunt enumerate concluziile și propunerile studiului efectuat în capilolele 2 anterioare. Această lucrare a fost efectuată pe baza studiului strategiilor de politică monetară publicate de către băncile centrale asiatice pe site-urile lor. În contextul pandemiei COVID-19, autoritățile monetare au adoptat măsuri menite să stimuleze redresarea economică prin utilizarea politicii monetare expansive. Acestea au inclus creșterea ofertei de moneda și diminuarea substanțială a ratelor dobânzilor, care în cazul Japoniei a ajuns la un nivel negativ. Astfel, băncile centrale asiatice au răspuns efectelor crizei generate de pandemia Covid-19 prin scăderea ratei dobănzii, având ca efect creșterea creditului atât pentru companii cât și pentru gospodării. Analizând evoluția ratei dobânzii am observat că India își menține totuși un nivel ridicat al ratei, 4%, pe când la polul opus se află Japonia care își menține în perioada 2019-2021 un nivel negativ al ratei dobânzii, -0,1%. Iar în ceea ce privește evoluția cursului de schimb, Japonia este singurul stat din cele 5 state asiatice analizate care a dorit creșterea monedei sale în perioada ianuarie 2020 și scăderea acesteia în perioada aprilie-octombrie 2020, acțiune opusă celorlalte state asiatice analizate.ro_RO
dc.language.isoro_ROro_RO
dc.publisherUniversitatea "Dunărea de Jos" din Galațiro_RO
dc.subjectManagent Financiar si Bancarro_RO
dc.titleParticularități ale politicilor monetare din Asiaro_RO
dc.typeDissertation Thesisro_RO


Fișiere la acest articol

Thumbnail
Thumbnail

Acest articol apare în următoarele colecții(s)

Arată înregistrarea sumară a articolului