Arată înregistrarea sumară a articolului

dc.contributor.authorJUGĂNARU, Alina
dc.date.accessioned2022-10-17T06:59:06Z
dc.date.available2022-10-17T06:59:06Z
dc.date.issued2022-02
dc.identifier.urihttp://arthra.ugal.ro/handle/123456789/8991
dc.descriptionLucrare de disertatie. Coordonator ştiinţific, Lect. univ. dr. Ionica SOAREro_RO
dc.description.abstractLucrarea abordează o formă de turism complexă, respectiv cea a turismului montan, pe baza analizelor întreprinse asupra pieţei turismului montan românesc, cu scopul de a evidenţia dimensiunea actuală a acestei pieţe, şi, în baza cercetărilor întreprinse, aspectele evolutive ale turismului montan românesc pentru garantarea unei tendințe progresivă și invariabilă. Alegerea temei de cercetare - Pârtiile de schi din România și dezvoltarea turismului - o argumentez prin faptul că aria cercetării în domeniul turismului este în curs de dezvoltare, iar relevanța cercetării în acest domeniu poate fi considerată o prioritate pentru dezvoltarea economiei naționale cât și la nivel mondial în contextul pandemiei de coronavirus Covid 19. În ultimele decenii, turismul a arătat că poate aduce o contribuție sănătoasă la dezvoltarea economică. Prin urmare, turismul montan al României joacă, de asemenea, un rol important în economia și dezvoltarea țării. Situaţia actuală a turismului montan în România va fi analizată prin intermediul ofertei, al cererii, precum şi prin luarea în considerare a problemelor de ordin social şi ecologic. Lucrare își propune prezentarea dimensiunii domeniului schiabil din România cât și a principalelor sporturilor practicate în sezonul de iarnă. De asemenea lucrarea prezintă principalele stațiuni montane din toate regiunile arcului Carpatic. Pe parcursul lucrării se va urmări prezentarea evoluția turismului montan românesc în perioada 2010-2021, din punct de vedere al locului şi rolului acestuia în cadrul pieţei turistice româneşti, al impactului pandemiei asupra acestuia, cât și al tendinţelor în evoluţia capacităţii de cazare în funcţiune şi al dezvoltării staţiunilor montane în contextul creșterii turismului și a practicării unui turism durabil. Pentru atingerea scopurilor propuse, am împărțit lucrarea în patru capitole, însoțită de o introducere a necesității unui studiu detaliat a turismului montan. Studiul se finalizează cu expunerea concluziile finale extrase din analiză, subliniind în același timp limitările studiului și perspectivele de viitor, continuând cu o bibliografie ce conține referințe literare de specialitate. Capitolul I, denumit Turismul montan - direcţii strategice de dezvoltare, cuprinde delimitări conceptuale referitoare la turismul montan, clasificarea și trăsăturile formelor de turism montan, componentele şi variantele de manifestare ale acestuia, sunt abordate elementele teoretice ale amenajării turistice și se realizează o analiză amplă a evoluției fenomenului turistic montan în România. 3 Capitolul II, denumit Domeniul schiabil și sporturile de iarnă practicate, prezintă caracteristici ale pârtiilor din punct de vedere zonal și tehnic, actorii principali ai domeniului schiabil și componența acestora, și sporturilor desfășurate în sezonul de iarnă. Capitolul III, denumit Analiza ofertei turismului montan și a potențialul turistic, este dedicat prezentării principalelor stațiuni montane în cadrul destinațiilor turistice ale României, analizei dinamicii cererii și ofertei turistice din perioada 2010-2021 și impactul pandemiei de coronavirus Covid-19 asupra acestora. Astfel a rezultat un tablou dinamic al circulaţiei turistice. În evoluția acestor indicatori, toate regiunile au mulți factori determinanți comuni, deoarece de-a lungul timpului, multe regiuni au adoptat investiții în acest domeniu, au creat activități promoționale, au dezvoltat infrastructura, au acordat facilități, iar în prezent atrag tot mai mulți turiști interni și străini. Capitolul IV este denumit Stațiunea Azuga și rolul pârtiilor în dezvoltarea locală și națională și cuprinde un studiu de caz cu prezentarea geografică și dotarea tehnică a stațiunii Azuga, analiza indicatorilor turistici ai stațiunii și prezentarea tehnică și financiară a proiectului de investiții în cadrul Pârtiei Sorica. Concluzile și analiza SWOT, grupează considerațiile rezultate din testarea ipotezei de lucru propusă. Aceste concluzii evidențiază cele mai importante aspecte și recomandări ale cercetării, îmbunătățind astfel conținutul științific al lucrării. Lucrarea se doreşte o continuare a cercetărilor ştiinţifice la nivelul turismului montan românesc care să uşureaze, într-o oarecare măsură, preocupările stakeholderilor implicaţi efectiv în desfăşurarea activităţilor de turism montan, în direcţia identificării direcţiilor şi căilor de evoluţie în viitor. De asemenea, lucrarea poate fi un punct de plecare pentru conturarea unor programe de marketing complexe, atât de necesare la nivelul zonelor turistice montane din România. În ceea ce privește baza științifică a lucrării, aceasta se concentrează pe o bibliografie cuprinzătoare și reprezentativă, inclusiv surse academice și non-academice. Date și informații bazate pe analize din literatura internațională și națională, reprezentate din documente fundamentale în domeniu și de legătură, articole și cercetări în publicații profesionale apărute în țară și străinătate, și o serie diversă de informații electronice, din site-urile organizațiilor de turism naționale și internaționale, dar și din lucrările științifice și datele statistice consultate în spațiul electronic.ro_RO
dc.language.isoro_ROro_RO
dc.publisherUniversitatea "Dunărea de Jos" din Galațiro_RO
dc.subjectADMINISTRAREA ŞI DEZVOLTAREA AFACERILOR ÎN TURISMro_RO
dc.titlePârtiile de schi din România și dezvoltarea turismuluiro_RO
dc.typeDissertation Thesisro_RO


Fișiere la acest articol

Thumbnail
Thumbnail

Acest articol apare în următoarele colecții(s)

Arată înregistrarea sumară a articolului