Arată înregistrarea sumară a articolului

dc.contributor.authorStănescu, Delia Denis
dc.date.accessioned2022-11-23T11:33:39Z
dc.date.available2022-11-23T11:33:39Z
dc.date.issued2022
dc.identifier.urihttp://arthra.ugal.ro/handle/123456789/9019
dc.descriptionRezumat Teză de doctorat - Conducător științific: Prof. univ. dr. habil. Lillians-Violeta NEGREAro_RO
dc.description.abstractCa oricare alt sistem conceptual, Uniunea Europeană funcționează într-un microclimat lingvistic propriu, înțesat de metafore, de înțelegeri specifice care se îndepărtează de sensul obișnuit și cu utilizări ale limbajului care diferă de cele standard. Cu prilejul tezei de față, intenția noastră este de a oferi o modalitate de lucru care să faciliteze abordarea documentelor negociate la nivel internațional care au reputația de a utiliza un limbaj codificat și dificil de înțeles, dar și de a semnala posibile capcane în traducere. De exemplu, în cazul limbii române, ultima versiune a dicționarului de referință (DOOM3. 2021) nu reține un anglicism care a intrat în uz (intelligence), deși această ediție își asumă explicit preluarea ca atare în limba română a numeroase cuvinte de origine engleză. Regulamentul EUROSUR traduce acest cuvânt în limba română prin aceeași soluție generică folosită pentru a desemna informația (tabloul comun al informațiilor privind zona prefrontalieră). Profesioniștii resimt de mult timp nevoia de a face o distincție în limba română în ceea ce privește aceste concepte, întrucât se observă o diferență între cuvântul generic informații (altfel spus, inclusiv din surse deschise) și cuvântul intelligence care desemnează informații obținute prin metode specifice și uneori parțial sau total analizate și prelucrate de profesioniști ai serviciilor de informații sau similare. E posibil să fie nevoie de ediția DOOM4 pentru a o afla care este soluția agreată în limba română pentru o asemenea dilemă de pragmatică. Valoarea adăugată a acestei cercetări se bazează pe abordarea sa interdisciplinară, reunind mai multe puncte de vedere cu privire la negocierile UE și la rezultatele acestora. Studiile existente abordează, de obicei, negocierile UE ca atare și ca expresie tipică a activității diplomatice sau se concentrează doar pe activitatea de traducere în UE. Elementul-cheie de noutate rezidă în caracteristica de vademecum a lucrării pentru a ghida cititorul printr-un labirint de informații cu diferite grade de relevanță, care acționează în diverse contexte cu nuanțe care se schimbă în funcție de o multitudine de influențe. Aceasta își propune să asigure sprijin prin identificarea unui set de instrumente cu ajutorul cărora pot fi evaluate elementele variabile, astfel încât concluzia să se apropie cât mai mult posibil de sensul real al cuvintelor scrise într-un document oficial rezultat în urma unui proces de negociere.ro_RO
dc.language.isoro_ROro_RO
dc.publisherUniversitatea „Dunărea de Jos” din Galațiro_RO
dc.subjectUniunea Europeanăro_RO
dc.subjectabordare lingvisticăro_RO
dc.subjectmultilingvismro_RO
dc.titleO abordare lingvistică a negocierilor în Uniunea Europeană: studiu comparativro_RO
dc.title.alternativeA Linguistic Approach to Negotiations in the European Union: A Comparative Studyro_RO
dc.typePhD Thesisro_RO


Fișiere la acest articol

Thumbnail
Thumbnail

Acest articol apare în următoarele colecții(s)

  • Rezumate teze de doctorat [833]
    Conține rezumatele tezelor de doctorat susținute în cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați

Arată înregistrarea sumară a articolului