Motor termic, în două faze, pentru aeromodele. Modelare şi simulare
Dată
2020-09Autor
Gabriel, Lungeanu
Abstract
Lucrarea de disertaţie „MOTOR TERMIC, ÎN DOUĂ FAZE, PENTRU AEROMODELE. MODELARE ŞI SIMULARE” prezintă o incursiune în geometria şi funcţionarea motorului termic O.S. MAX 10, utilizat în construcţia aeromodelor. Folosind procedeul specific ingineriei inverse, modelul real al motorului este dezasamblat, elementele componente sunt analizate şi măsurate şi relaţiile de asamblare şi funcţionare sunt puse în acord cu noţiunile teoretice. Lucrarea de disertaţie îşi
propune aplicarea cunoştinţelor dobândite pe parcursul studiilor de masterat, la specializarea Modelare şi Simulare în Ingineria Mecanică a Facultăţii de Inginerie a Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, prin utilizarea modulelor specifice, de generare virtuală şi simulare, ale unor aplicaţii grafice precum CATIA şi Inventor. Conţinutul lucrării este structurat în 5 capitole, astfel:
Capitolul 1, „Motorul în doi timpi. Notiuni generale”, evidenţiază principalele aspecte teoretice ale motoarelor cu ardere internă, prezentând succint un scurt istoric al acestora, clasificarea motoarelor, elementele componente şi principiul de funcţionare al motorului în doi timpi, tipuri de aeromodele şi motoarele miniaturale uzuale în aeromodelism;
Capitolul 2, „Modelarea motorului O.S. MAX 10”, detaliază modul de generare virtuală a unui reper complex al motorului, blocul motor, analizând instrumentele de generare specifice celor două aplicaţii CAD, CATIA şi Inventor. Identificarea
geometriei reperului şi măsurarea dimensiunilor caracteristice au permis reconstituirea modelului blocului motor; ulterior, prin analiza şi măsurarea celorlalte elemente componente, au fost stabilite corect constrângerile dimensionale şi de asamblare a acestora cu blocul motor şi generarea întregului ansamblu s-a realizat în mediul grafic CATIA;
Capitolul 3, „Simularea cinematicii motorului”, prezintă modul de stabilire a cuplelor cinematice corecte între elementele componente ale motorului, astfel încât să poată fi simulată mişcarea principalului mecanism: ax-bielă-piston. În prealabil, pentru a completa cinematica motorului, se prezintă o geometrie originală a elicei cu două pale, care să se apropie de elicea ataşată modelului real. Pentru generarea elicei, se prezintă ipoteze geometrice privind modelarea secţiunilor în pală, pe baza cărora se defineşte şi dezvoltă generarea parametrică a elicei. Prin variaţia parametrilor, modelul virtual este modificat până la aproximarea cât mai bună a modelului real. În simularea cinematicii motorului, se adaugă un nou mecanism: ax-elice;
Capitolul 4, „Simularea prelucrării bielei”, aplică noţiunile specifice modulului Machining al aplicaţiei CATIA pentru a surprinde tehnologia de execuţie a reperului, modul de selectare a sculelor virtuale şi a parametrilor tehnologici. Prelucrarea este abordată la nivel intuitiv, lipsa de cunoştinţe aprofundate în domeniul tehnologiei de fabricaţie a pieselor industriale fiind un impediment în reproducerea, cu precizie, a fenomenului real.
Capitolul 5, „Concluzii şi contribuţii originale” prezintă sumar noţiunile teoretice şi practice dezvoltate în capitolele lucrării şi subliniază elementele originale şi abordarea proprie a autorului, în atingerea obiectivelor.