Analiza Comparativă a Turismului Monatn în România și Bulgaria

Abstract

Datorită creșterilor semnificative și rapide ale turismului din ultima perioadă a apărut și necesitatea unei mai bune înțelegeri a influenței acestuia asupra economiei naționale ale țărilor. Turismul influențează atât economia unei țări, cât și mediul natural și antropic, populațiile gazdă, dar și turiștii. Nu este o exagerare să precizăm faptul că în prezent încasările din industria turismului ajung sau chiar le depășesc pe cele din exportul de petrol, producția de alimente sau automobile. Turismul are un rol deosebit de important în comerțul internațional, iar această creștere spectaculoasă se datorează diversificării și concurenței existente între diferitele destinații turistice. În acest context, turismul montan s-a dezvoltat serios în ultimele decenii, și nu numai în timpul anotimpului de iarnă, când sezonul sporturilor de iarnă transformă stațiunile montane în destinațiile preferate de turiști. E adevărat că turismul montan s-a dezvoltat în timp, bazându-se pe investiții majore, datorate în special cererii în creștere pentru condiții de cazare și practicare a sporturilor de iarnă. Investițiile s-au concentrat astfel în mod firesc în zonele care îmbinau perfect condițiile naturale cu cele economice și sociale. Pentru turismul montan, esențial este potențialul natural, reprezentat de complexul montan care oferă peisaje spectaculoase și condiții specifice pentru sporturile de iarna. Fără îndoială că cele mai competitive și căutate stațiuni montane s-au dezvoltat în țările dezvoltate economic, adică în țările alpine europene (Franța, Elveția, Austria, Italia, Germania), în țările scandinave sau în Statele Unite ale Americii și Canada. State precum România sau Bulgaria, bazându-se pe potențialul lor natural, au încercat la rândul lor să devină interesante pe piața turismului montan internațional. Astfel în Europa, alături de marile concentrări de stațiuni montane din Munții Alpi, Pirinei și Scandinaviei, se dezvoltă complexe turistice și în Munții Carpați respectiv Munții Balcani-Rodopi-Rila. Tocmai de aceea, această lucrare a dorit să evidențieze comparativ evoluția turismului montan în două destinații turistice mai puțin faimoase, dar cel puțin la fel de interesante, aferente României și vecinilor bulgari. Lucrarea debutează prin sancționarea unor repere generale teoretice ale turismului, cu precădere ale turismului montan și privind impactul acestuia asupra economiei la nivel general. Studiul continuă prin a prezenta potențialul turistic natural asociat turismului montan în România și Bulgaria, prezentând Munții Carpați și Balcanii. Nucleul cercetării se centrează asupra amenajărilor turistice 92 specifice sporturilor de iarnă din România și Bulgaria, detaliind amenajările turistice specifice schiului alpin, anume Poiana Brașov, Predeal și Sinaia (România), respectiv Bansko, Borovets și Pamporovo (Bulgaria). Cel din urmă capitol, privește infrastructura specific turistică și circulația turistică din stațiunile montane, atât din România cât și din Bulgaria, finalizându-se cu o serie de concluzii. Fără îndoială că regiunea montană a Alpilor rămâne principala destinație montană a lumii, însă zona montană a Europei, incluzând lanțul Carpatic și Munții Balcani se remarcă din punct de vedere turistic, în comparația cu alte zone montane ale lumii, printr-o bogăție peisagistică întregită de cea cultural istorică imensă. Lanțul Carpatic, deși nu este atât de semeț ca cel Alpin, deține și el un potențial natural și turistic excelent. Frumusețea peisajelor, bogăția fenomenelor carstice (peșteri, chei, defilee), a izvoarelor minerale și termale, rețeaua hidrografică precum și multitudinea pădurilor din Carpați au permis valorificarea lor turistică mai ales în Carpații României. Resurse turistice asemănătoare se găsesc totodată și în Munții Balcani, transformând Bulgaria într-o destinație preferată de un număr din ce în ce mai mare de turiști. Stațiunile montane de pe Valea Prahovei (Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal), cele mai cunoscute și mai căutate stațiuni din Carpați, alături de vestita Poiana Brașov, sunt adesea neîncăpătoare pe perioadele de vârf. Stațiunile cele mai populare din Bulgaria, Bansko, Borovets și Pamporovo, reconstruite prin investiții masive ale ultimului deceniu, fac o concurență acerbă celor românești în Europa de Est și pe piața turismului montan internațional. Studii viitoare vor putea analiza această competiție și pot observa impactul investițiilor în infrastructura turistică aferentă sporturilor de iarnă, asupra indicatorilor circulației turistice, precum numărul sosirilor sau clasificarea acestora în funcție de origine (turiști interni sau turiști internaționali). Fără îndoială, turismul montan rămâne un subiect central de studiu pentru literatura de specialitate, așteptând să fie redescoperit cu fiecare studiu de către un nou cercetător, asemeni unei călătorii noi pentru un turist, căci „toate călătoriile au destinaţii secrete, pe care drumeţul nu are cum să le ştie”(Osho).