Arată înregistrarea sumară a articolului

dc.contributor.authorRoman, Silvia
dc.date.accessioned2020-07-30T11:38:07Z
dc.date.available2020-07-30T11:38:07Z
dc.date.issued2020-07
dc.identifier.urihttp://arthra.ugal.ro/handle/123456789/6575
dc.descriptionLucrare de disertație. Coordonator științific, Conf.univ.dr.Edit Lukacsro_RO
dc.description.abstractIstoria se scrie sub ochii noștri! De ce spun asta? Oamenii trăiesc printre oameni. Oamenii muncesc cu oameni. Oamenii iubesc oameni. Altfel spus, oamenii conviețuiesc împreună. De aceea, este important pentru ei să se înțeleagă unii cu alții. Totodată, conflictele reprezintă o realitate cotidiana pentru fiecare om. Indivizii trebuie să ia ca atare conflictele, să le trateze în mod obișnuit spre a duce la o rezolvare eficientă. Ne aflăm într-un secol foarte surprinzător în care se produc schimbări rapide , la intervale scurte de timp, în care ritmul de viață este accelerat. Școala este principalul mijloc de pregătire a adultului de mâine, astfel încât să fie pregătit pentru a ști cum să gestioneze conflictele cu care se confruntă, cum să le ocolească, cum să le facă față și cum să le rezolve.Specialiștii în domeniul educației, al managementului conflictului școlar au încercat să demonstreze de nenumărate ori că încurajarea controlului comportamental la elevi, prin promovarea rezultatelor și comportamentelor școlare pozitive, eficiența didactică a profesorului, calitatea relațiilor sociale din mediul școlar își au explicațiile în calitatea managementului clasei și al școlii. De asemenea, numeroase cercetări au arătat că incidența ridicată a problemelor disciplinare în clasă are un impact semnificativ asupra eficienței predării și învățării, iar deprinderile consecvente de management și de organizare reduc numărul problemelor disciplinare. Nu în ultimul rând, prin integrarea în filozofia lor educațională a ideii diversității umane și a valorizării individualității fiecărui elev, cadrele didactice pot îmbunătăți situațiile conflictuale la nivelul școlii. Lucrare de față presupune conștientizarea definirii conceptului de ”conflict”, a ”managementul conflictului” , precum și influența acestuia asupra omenirii și mai ales a elevilor. Conflictul poate fi tratat în două moduri: atât pozitiv, cât și negativ. Din punct de vedere pozitiv acesta poate aduce rezultate benefice individului asupra dezvoltării personale și sociale. Din punct de vedere negativ, conflictul poate avea rezultate zdrobitoare pe plan moral, psihic cât și fizic. De asmenea, conflictul poate deveni o sursă de evoluție și învățare, ajută la evidențierea și descoperirea valorilor și calităților esențiale ale ființei umane și scoate in relief ceea ce este frumos . Capacitățile managementului conflictului pot fi învățate, doar participând la un conflict putem îmbunătăți anumite aspecte:comunicarea, negocierea și medierea disputei, cu cât definim mai clar problema, cu atât mai ușor se vor găsi soluții. ”O problemă are cel puțin o soluție”, expresia aceasta am auzit-o la un curs de leadership. În momentul în care indivizii sunt implicați în situații conflictuale,trebuie luate în calcul și sentimentele acestuia , deoarece în cazul unui eșec în rezolvarea conflictului,se poate ajunge la demoralizare. Când spui ”conflict” tuturor ne vine în minte următoarele cuvinte: ceartă, ciocnire, dezacord, contradicție, înfruntare. Prin studiul pe care l-am realizat s-a dorit să se cunoască tipologia conflictelor din cadrul unei instituții școlare, modul în care managerul școlar, profesorii și elevii se raportează la conflict pentru ca mai apoi să se formeze noi deprinderi de soluționare a acestuia. Lucrarea de față este structurată în 5 capitole dintre care primele două abordează probleme teoretice cu privire la conflict, definiții ale conflictului, tipologia conflictelor, cauzele conflictului, rolul comunicării în rezolvarea conflictului, cauzele și tipurile conflictelor școlare, rolul managerului școlar în rezolvarea conflictului și cunoașterea grupurilor școlare. Capitolul 3 face referire la strategiile și tehnicile de management ale conflictului și separat am tratat negocierea și medierea ca fiind cele mai bune metode de recolvare a conflictului. În capitolul 4 m-am axat pe un studiu de caz realizat la școala unde sunt și profesor, locul în care conviețuiesc cu elevii mei, am întreprins o activitate de cercetare a tipologiilor conflictelor și medierea acestora în cadrul Școlii Gimnaziale ”Dumitru Pricop”, Negrilești, mi-am fixat scopul si obiectivele cercetării, tipul cercetării, eșantionul, metodele și tehnicile de cercetare pentru ca mai apoi să prelucrez și să interpretez rezultatele. În cadrul cercetării a fost utilizat un chestionar referitor la situațiile conflictuale din instituție și în urma rezultatelor obținute am desfășurat o serie de măsuri în scopul ameliorării conflictelor ,iar elevii au fost învățați în mare parte cum să gestioneze un conflict. În capitolul 5 regăsim concluziile și propunerile, finalizându-se lucrarea cu bibliografia, sursele care m-au ajutat la întocmirea acestei lucrări. Așadar, activitatea de management a conflictelor în cadrul instituției școlare pe care am întreprins-o are ca finalitate noi modele de comportament din partea elevilor cât și a profesorilor, cerințe noi de abordare a divergențelor din partea tuturor celor implicați.ro_RO
dc.language.isoro_ROro_RO
dc.publisherUniversitatea "Dunărea de Jos" din Galațiro_RO
dc.subjectManagementro_RO
dc.subjectStrategii și Politici Managerialero_RO
dc.titleManagementul Conflictului în Instituțiile Școlarero_RO
dc.typeDissertation Thesisro_RO


Fișiere la acest articol

Thumbnail
Thumbnail

Acest articol apare în următoarele colecții(s)

Arată înregistrarea sumară a articolului