Arată înregistrarea sumară a articolului

dc.contributor.authorIonașcu, Diana
dc.date.accessioned2020-07-31T09:32:49Z
dc.date.available2020-07-31T09:32:49Z
dc.date.issued2020-07
dc.identifier.urihttp://arthra.ugal.ro/handle/123456789/6734
dc.descriptionLucrare de disertație. Coordonator științific, Conf. univ. dr. Isai Violeta Mariaro_RO
dc.description.abstractContabilitatea reprezintă un sistem informațional ce are ca scop final reflectarea poziției economico-financiare a întreprinderii. Profesorul Bernard Colasse afirma faptul că noțiunea de contabilitate “este un produs social de informare, întarit prin practică de-a lungul unei istorii de peste cinci secole pentru a ilustra viața întreprinderilor. Contabilitatea își vede astăzi principiile sale fundamentale reluate și actualizate prin normalizarea și reglementarea în perspectiva unei mai bune satisfaceri a utilizatorilor de informații.”. Conform Legii Contabilității nr. 82/1991, contabilitatea are ca obiect "măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice", cu scopul "să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori.". Informația economică se regăsește astăzi în orice domeniu de activitate, devenind astfel o componentă indispensabilă a progresului. Studiile de specialitate evidențiază faptul că odată cu progresul economiei de piață trebuie să existe concomitent și o dezvoltare corespunzătoare a informației economice, întrucat aceasta reprezintă baza furnizării de elemente necesare în luarea deciziilor. Cu ajutorul informației economice, entitățile pot dispune de o imagine de ansamblu, fidelă a situației patrimoniale, precum și a rezultatelor obținute din activitatea economico-financiară. Mai mult decât atât, datorită acesteia, entitățile pot analiza modul în care au fost utilizate resursele materiale și umane, asfel încat să poată identifica aspectele pozitive și negative, precum și deficiențele existente în vederea luării deciziilor corecte. Producerea bunurilor economice se fundamentează pe trei elemente esențiale: munca, natura și capitalul. Utilizarea eficientă a acestora în procesul productiv se află în legatură directă cu modul în care sunt gestionate aceste resurse. Contabilitatea reglementează clar aceste aspecte prin intermediul contabilității de gestiune. Aceasta din urmă creează un sistem 2 informațional ce vizează utilizarea rațională a resurselor din cadrul unei entități în scopul susținerii deciziilor și strategiilor manageriale. Evoluția economiei a condus implicit la dezvoltarea și aparitia unor noi concepte în contabilitatea de gestiune. Creșterea interactivității piețelor la nivel mondial, precum și creșterea concurenței au condus la dezvoltarea eficienței întreprinderilor prin îmbinarea mai multor domenii, precum contabilitate, management, informatică, asigurarea calității etc. Contabilitatea de gestiune, denumită și contabilitate mangerială, a apărut sub forma unei completări a contabilității financiare întrucât se conturase nevoia unei informări interne privind activitatea entităților. Era nevoie de o sursă care să genereze date analitice, cu precădere privind producția. În urma dezvoltării industriei, precum și datorită creșterii concurențiale la nivelul entităților, a apărut tot mai mult necesitatea formării unui sistem de informare și consemnare în scopul cunoașterii detaliate a gestiunii interne. Astfel, în cea de-a doua jumătate a secolului XIX, întreprinderile industriale încep să pună tot mai mult problema calculării costurilor aferente nevoilor de gestiune. Progresul contabilității manageriale a cunoscut 2 etape importante: etapa interbelică, în decursul căreia accentul a fost pus cu preponderență asupra calculului costului de producție, și etapa postbelică, care revoluționează prin apariția unor noi concepte, precum: buget, analiză, control și luarea deciziilor pe baza acestor aspecte1. Inițial, contabilitatea managerială era subordonată contabilității financiare și avea doar rolul de a verifica modul în care sunt îndepliniți indicatorii economico-financiari planificați, fără a avea preocupări privind creșterea eficienței sau obținerea profitului. Datorită progresului tehnologiilor informatice și evoluției economice, au apărut noi concepte în contabilitatea de gestiune. De asemenea, au apărut noi metode de calculație a costurilor și de gestionare automată a stocurilor. S-a conturat nevoia furnizării de informații exacte, dar cu un timp alocat cât mai scurt. Contabilitatea managerială a apărut datorită necesității de informații suplimentare detaliate cu privire la modul de gestionare al patrimoniului, astfel încat produsele vândute și serviciile prestate să poată face față concurenței tot mai accentuate de la nivelul pieței. Contabilitatea de gestiune deține un rol 1 Tabara N., Modernizarea contabilitatii si controlului de gestiune. Actualitati si perspective, Ed. TipoMoldova, Iasi, 2006. 3 deosebit de important în procesul de susținere al managementului în luarea deciziilor celor mai bune, precum și în gestionarea eficientă a patrimoniului. De asemenea, aceasta are menirea de a suține activitatea întreprinderii din interior pe baza proiectării, implementării și gestionării sistemelor informaționale interne. În plus, contabilitatea managerială oferă suportul logistic pentru luarea deciziilor prin intermediul planificării și controlului. Contabilitatea managerială oferă o viziune asupra viitorului firmei, prin intermediul instrumentelor sale specifice, în comparație cu cea financiară, care culege informații ulterior evenimentelor economice, fără capacitatea de a interveni asupra lor. Contabilitatea managerială pune accentul, în principal, pe produs și pe detaliile procesului tehnologic. Sinteza principalelor părți ale lucrării de disertație În prezenta lucrare de disertație am abordat tema " Analiza și contabilitatea calculației costurilor în unitățile de alimentație publică", în cadrul căreia am analizat conceptele de bază și particularitățile unităților de alimentație publică, precum și modul de organizare și funcționare al contabilității. În capitolul 1 al lucrării, intitulat "Noțiuni și delimitări privind conceptul de alimentație publică", am abordat inițial tema alimentației publice dintr-un spectru general, cu particularitățile și aspectele sale de bază. De asemenea, am analizat domeniul alimentației publice prin prisma contabilității, și implicit prin prisma calculației costurilor. Capitolul 2, "Prezentarea societății Il Castello Prodtec SRL", conține o scurtă prezentare cu privire la societatea aleasă în scopul întocmirii lucrării de disertație, precum și istoricul și evoluția acesteia. Toate aceste demersuri au avut rolul de a oferi o mai bună înțelegere asupra valorilor care stau la baza organizației, dar și a misiunii urmărite de aceasta. Capitolul 3, denumit "Studiu de caz al metodelor de calculație utilizate de firmă", este fundamentat pe totalitatea informațiilor obținute de la entitatea analizată în scopul studierii metodelor de calculație utilizate la nivelul întreprinderii și gradul lor de eficiență. De asemenea, capitolul cuprinde monografia contabilă a principalelor operațiuni înregistrate în decursul unei luni calendaristice la societatea Il Castello Prodtec SRL.ro_RO
dc.language.isoro_ROro_RO
dc.publisherUniversitatea "Dunărea de Jos" din Galațiro_RO
dc.subjectContabilitatero_RO
dc.subjectContabilitate și Auditro_RO
dc.titleControlul activității de alimentație publică prin intermediul costurilor la SC „IL CASTELLO PRODTEC” SRL IVEȘTIro_RO
dc.typeDissertation Thesisro_RO


Fișiere la acest articol

Thumbnail
Thumbnail

Acest articol apare în următoarele colecții(s)

Arată înregistrarea sumară a articolului