Impactul implementării planului BEPS asupra fiscalității în România

Abstract

Motivația alegerii acestei teme constă în importanța taxării economiei digitale în România în contextul implemetării Acțiunii 1 din Planul BEPS. În acestă lucrare am prezentat efectele economico-fiscale privind taxarea digitală în România. Lumea s-a schimbat semnificativ în ultimele decenii. Condițiile economice actuale au impulsionat un număr mare de firme să migreze către sisteme bazate pe Internet pentru creșterea eficienței, diminuarea costurilor de operare și capacitatea de a opera în timp real între diferite platforme. Din această cauză multe firme reproiectează procesele de afaceri principale, prin investiții în tehnologii, sisteme informatice de analiză economică și suport decizional, precum și rețelele sociale. În primul capitol intitulat Provocările fiscale ale economiei digitale am definit conceptul de economiei digitală care se referă în mod special la transformările actuale ale activităților economice ca rezultat al utilizării tehnologiilor digitale, care asigură acccesul, prelucrarea și stocarea informației într-o manieră mai facilă și mai ieftină. Am prezentat efectele digitazării, și anume: efectele economice, sociale și asupra ocupării forței de muncă. Am analizat Indicele economiei și societății digitale care reprezintă un indice compozit care integrează un set de indicatori, structurați în jurul a cinci dimensiuni: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiilor digitale și serviciile publice digitale, la nivelul Uniunii Europene cât și la nivelul României. În cel de-al doilea capitol am prezentat planul BEPS precum și cele 15 acțiuni. Așadar, BEPS cuprinde un set de măsuri care urmăresc să împiedice companiile să îşi transfere profiturile în jurisdicţii cu un nivel de impozitare redus sau în jurisdicţii în care nu se aplică anumite impozite, prin utilizarea de strategii fiscale bazate pe diferenţele dintre sistemele fiscale naţionale. Planul de acţiune BEPS oferă guvernelor instrumentele utile pentru a preveni transferarea profiturilor de către firmele multinaţionale. Ca urmare a implementării BEPS, ţările vor deţine instrumentele necesare pentru a susține că profiturile sunt impozitate acolo unde se desfăşoară activitatea economică, drept urmare acolo unde se crează valoare. Studiul practic al lucrării este prezentat în capitolul 3 Efectele economico-fiscale privind taxarea digitală în România, unde am prezentat taxarea economiei digitale în România în contextul implementării Acțiunii 1 din Planul BEPS, precum și succesiunea acțiunilor 4 întreprinse de Uniunea Europeană. În subcapitolul 3.2 am identificat societățile comerciale din România care realizează profituri atribuibile unei prezențe digitale substanțiale, și anume utilizând grupele diviziunii CAEN 61, având în vedere cifra de afaceri, profitul brut și numărul de angajați. În subcapitolul 3.3 am realizat un model de previziune privind efectele economicofiscale ale implemetării Acțiunii 1 din Planul BEPS, așadar datele financiare raportate de entitățile selectate pentru analiză care corespund criteriilor din subcapitolul 3.2 au fost interpretate în dinamică pentru perioada 2014 – 2018, după care s-au calculat trendurile liniare pe o perioadă de prognoză de 5 ani (2019 – 2023). Concluziile desprinse în urma parcurgerii temei alese, și propunerile privind implemetarea Acțiunii 1 din Planul BEPS în România, au fost atașate la sfârșitul lucrării. În concluzie implementarea Planului de acţiune BEPS are ca și consecințe reconfigurarea sistemului fiscal internaţional, respectiv naţional.