Proza literară a Gabrielei Adameșteanu

Abstract

Decizia de a realiza o incursiune atentă, cu ochi critic, în proza scriitoarei Gabriela Adameșteanu s-a întemeiat pe mai multe motivații. Cea dintâi, într-o selecție subiectivă, constă în privilegiul de a cerceta creația unei scriitoare (deși autoarea nu mizează pe condiția feminină: „Am vrut întotdeauna să fiu un scriitor, nu o scriitoare...”). E cu atât mai provocator a investiga o proză literară care se desfășoară pe mai bine de patru decenii și care continuă să fie o prezență vie în tabloul literaturii contemporane cu cât ea este scrisă de o autoare care reușește să se impună la vremurile în care diferența de gen era încă pronunțată. Însă, privirea prin lentila diferenței de gen nu este singura premisă de la care plecăm în acest demers, chiar dacă ne putem raporta la un specific al scriiturii feminine, care îi afirmă și validează existența.