Evoluția psihologiei investitorului

Abstract

La începutul secolului 21, cu siguranță una dintre cele mai dificile și complexe ‘’meserii’’ este cea de investitor. Riscurile la care se expun aceștia și posibilitatea alegerii unor decizii care să nu corespundă așteptărilor avute, ar determina un tânăr să se gândească de două ori înainte de a se arunca cu capul înainte în această lume imprevizibilă. La baza oricărei investiții de succes se află o psihologie particulară bine conturată, comportamentul, mentalitatea, caracterul, trăsăturile emoționale și caracteristicile cognitive fiind părți integrante ale acestei psihologii, pe baza căreia orice investitor își va sprijini deciziile și își va optimiza alegerile făcute. Am ales această temă pornind de la aspirația profesională pe care o am de ceva timp: să fiu investitor și să pot câștiga bani din această profesie pe termen lung. De ce Psihologia investitorului? Pentru că aceasta joacă un rol important în procesul de investire, și pentru că prin intermediul ei pot fi diferențiate mai multe tipare distincte de investitori participanți pe piața de capital. Scopul acestei lucrări fiind să afle dacă, și cât de mult, factorii de natură psihologică pot influența capacitățile native sau dobândite ale unei persoane aflate în căutarea rentabilitații companiei pe care o conduce. De asemenea, această lucrare aduce în atenție o caracteristică specifică domeniului finanțelor comportamentaledomeniu apărut relativ recent, care studiază procesele mentale și dimensiunea rațională a oricărei decizii financiare. Pe parcursul lucrării am abordat psihologia investitorului din mai multe perspective: În primul capitol am analizat o evoluție a acestui concept, punând accent pe un interval de timp de 21 de ani, respectiv începutul mileniului 3 până în prezent. Am definit la început o listă de termeni specifici utilizați în lucrare, apoi am vorbit despre finanțele comportamentale ca obiect de studiu al temei alese, continuând cu prezentarea evoluției împărțită pe două etape: perioada 2000-2019, respectiv 2020- prezent. În cadrul primei etape am evidențiat principalele elemente definitorii ale psihologiei investitorului de-a lungul acestui interval de timp, cu exemple ilustrative fiecărui element în parte și studii de caz cu modele de investitori care au avut succes în perioada analizată. În cadrul celei de a doua etape am mers pe aceeași formulă; elementele definitorii cu exemple reprezentative și studii de caz cu modele de investitori ce au reușit să fie rentabili, prezentând în plus și principalele măsuri care au fost luate de către investitori în timpul pandemiei de Covid19, deoarece această 4 perioadă a fost și este în continuare marcată de această criză sanitară care pune în mare dificultate economia mondială. Pentru a extrage trăsăturile psihologice atribuite investitorului, am folosit o analiză SWOT pe plan internațional, care a făcut cunoscute principalele puncte forte pe care le-au avut aceștia în cadrul companiilor unde sunt acționari, punctele slabe, oportunitățile care s-au ivit și amenințările cu care s-au confruntat pe parcursul acestei grele încercări la scară planetară. În capitolul II intitulat: Tipare comportamentale și temeri în psihologia investitorului, am trecut în revistă tipologiile de investitori existente la momentul actual și modul în care se iau deciziile la nivelul fiecăreia, oferind și o statistică concludentă cu date recente pentru România, atât pentru numărul total de investitori de pe piață, cât și cu încadrarea acestora întruna din categoriile prezentate teoretic, statistică preluată de pe site-ul Institutului Național de Statistică și interpretată în funcție de valorile obținute. De asemenea, am tratat și temerile esențiale cu care se confruntă un investitor atunci când are inițiativa luării unei decizii. Pentru a se vedea o imagine de ansamblu a acestor frici pentru țara noastră, am apelat la interpretarea unui chestionar realizat prin intermediul platformele online destinate IMM-urilor în perioada 10 martie-10 septembrie 2020, perioada de incertitudine economică determinată de pandemia de Covid 19. În capitolul III m-am axat foarte mult pe cercetare practică, realizând un studiu comparativ în ce privește psihologia investitorului român raportată la psihologia investitorului american. Pentru realizarea acestui studiu am folosit patru metode: Interviuri apărute în presă sau publicate în diverse articole de specialitate cu ambele psihologii ale investitorului reprezentate de doi investitori de renume, mărturii ale unor experți în finanțe comportamentale, despre cum văd aceștia psihologia investitorului pentru țara lor, teste pentru identificarea psihologiei personalității și profilul de risc aplicate investitorilor din cele două țări, cu generarea unor rapoarte și un exemplu practic de investiție corespondent fiecărei țări în parte. După prezentarea acestor metode și explicarea lor, am efectuat o interpretare minuțioasă prin intermediul căreia am identificat principalele asemănări și deosebiri dintre psihologiile celor doi investitori, plusând cu tragerea unei concluzii personale, făcând referire la care dintre cele două țări furnizează etalonul psihologic ideal de urmat. Utilitatea acestei lucrări rezidă în faptul că prezintă în mod obiectiv psihologia investitorului și mai mult de atât, vine la sfârșit cu o recomandare prețioasă pentru orice tânăr aflat la început de carieră în acest domeniu.