Strategii de adaptare a companiilor, în situații de criză, la noile condiții ale pieței
Dată
2020-07Autor
Breabin, Tatiana
Abstract
Prima criză economică care a avut un impact incontestabil asupra întregului glob a fost Marea criză Economică din 1929-1933. Cauza apariției acesteia a fost supraproducția și s-a manifestat printr-o scădere dramatică a activității economice mondiale. Drept consecință, rata șomajului în SUA a atins cote maxime de 20 – 30%, PIB-ul a scăzut cu 30%, de asemenea a scăzut rata producției industriale cu 45%. Majoritatea statelor au avut nevoie de ani buni pentru a se restabili de pe urma dezastrului creat de Marea Depresiune. Criza financiară din 2007-2008, cunoscută și sub denumirea de Criză Financiară Globală (GFC), a fost o criză economică mondială severă. Mulți economiști o consideră a fi cea mai gravă criză financiară de la Marea Depresiune a anilor ’30. Aceasta a început în decembrie 2007 cu o depreciere pe piața creditelor ipotecare în Statele Unite ale Americii a cărei cauză nemijocită era supraîncălzirea pieței imobiliare americane. Aceasta s-a dezvoltat într-o criză bancară internațională odată cu prăbușirea băncii de investiții Lehman Brothers la 15 septembrie 2008. Criza a luat amploare în 2008, odată cu prăbușirea Bursei de Valori din toată lumea. Deși cunoastem că ciclitatea crizelor1 este de 8-10 ani, nu am asistat la declanșarea unei crize nici în 2016 și nici în 2018. Astăzi se speculează că, ciclicitatea este un lucru al trecutului, că dinamica dezvoltării economice mondiale moderne este în general o criză continuă. Astăzi, suntem martorii unui nou început de criză cauzat de pandemia virususul COVID-192. Focarul a fost identificat în regiunea Wuhan, China, în decembrie 2019. Numărul persoanelor infectate creștea într-un ritm alert pe teritoriul Chinei și în ianuarie a fost declarată epedemie3, unele regiuni au fost închise, călătoriile interne au fost blocate. Organizația Mondială a Sănătății a declarat Situație de Urgență în domeniul sănătății publice de îngrijorare internațională la 30 ianuarie 2020. La 11 martie, situația mondială s-a agravat și a fost recunoscută starea de Pandemie.
1 http://www.contributors.ro/economie/urmatoarea-criza-economica/ accesat pe 21.04.2020
2 https://msmps.gov.md/ro/content/ce-este-un-coronavirus-de-tip-nou-cum-sa-te-protejezi-impotriva-acestei-infectii-intrebari accesat 21.04.2020
3 https://ro.wikipedia.org/wiki/Epidemie accesat pe 21.04.2020
6
Din Februarie 2020 acest virus a fost depistat în Franța, Paris, urmat în martie 2020 în Italia și Spania. Astăzi, toate statele lumii sunt afectate de acest virus, hotarele fiind blocate, sunt aplicate restricții pentru deplasarea persoanelor atat local, cât și global. Inevitabil, influența pandemiei va avea consecințe negative în economia mondială ce va lua câțiva ani pentru relansarea și mai ales pentru reluarea tuturor activităților economice ce au fost stopate. Noul Coronavirus este drept o armă biologică cu care ne confruntăm la nivel mondial. Fiecare țară a întreprins măsurile necesare pentru a împiedica contaminarea populației în masă, dar nu orice stat s-a îngrijit de antreprenori și oameni de rând care au fost trimiși în șomaj tehnic, disponibilizați sau au nimerit sub reduceri masive de angajați din cauza insuficienței lichidităților pentru a fi plătiți și a cererii scăzute de producție. Din cauza noii crize ce a survenit, mediul de afaceri va suferi grav, unele domenii de activitate vor fi mai mult afectate, altele mai puțin, dar un lucru este clar, companiile care vor sa facă față crize trebuie să-și adapteze de acum comunicarea de marketing, să încerce strategii noi de care se fereau mai devreme și să-și ajusteze activitatea sa conform noilor reguli impuse pe piață. În această lucrarea voi analiza strategiile de adaptare a companiilor, în conjunctura actuală de criză, la noile condiții ale pieței. Lucrarea este impărțită în patru capitole, primul capitol conține date teoretice despre subiectul abordat și anume: ce este o criză, tipurile și ciclitatea acestora. Vom vedea care sunt cele mai afectate sfere de activitate și din contra, sfere de activitate în creștere pe timp de criza din 2020. Voi face niște prognoze asupra perioadei post-criză, cum vor reveni afacerile la activitățile pre-criză, care dintre afaceri vor ieși primele din criză, cum va evolua sfera de publicitate după o perioadă de stagnare. În al doilea capitol voi analiza strategiile de adaptare a companiilor la noile condiții ale pieței și anume: adaptarea comunicării de marketing a companiilor-giganți cum ar fi McDonald’s și Nike; idei de Marketing social, afaceri ce s-au remarcat prin CSR. Afaceri care au reacționat prompt și au profitat de Marketing situațional prin modificarea logo-ului pentru a susține solidaritate în respectarea distanței sociale cum au arătat Mercedess, Audi și McDonald’s prin despărțirea faimoasei litere M pentru a transmite un mesaj cu tentă
7
socială vis-a-vis de noile reguli de distanțare socială. Inclusiv cum s-au schimbat mesajele transmise de branduri în mediul online. Voi analiza variante strategice posibile în situații de criză pe care le urmărim de la începutul pandemiei, cum ar fi o creștere enormă a cererii de cursuri online, atât educative cât și distractive; apariția unei cereri de livrări cum nu s-a mai văzut până acum, încât companiie de curierat sunt nevoite să prelungească termenul de livrare standard. De asemenea, se observă o curbă crescătoare la orele de sport online. Per total, o nouă cerere și o nouă abordare din partea companiilor prestatoare de servicii. Voi face o analiză pe bază de chestionar privind impactul strategiilor de adaptare a organizaților, în contextul actual, asupra publicului. În al treilea capitol mă voi axa pe analiza platformei de streeming online - ZOOM în contextul actual. Voi vedea cum s-a schimbat comunicarea de marketing, cum s-a modificat poziția pe piață, evoluția vânzărilor, numărul de utilizatori ce folosesc aceasta platformă etc. Al patrulea capitol include concluziile la care am ajuns realizând acestă lucrare și propuneri la subiectul abordat.