Relațiile Publice – între tradiție și modernitate, profesionalism și pragmatism

Abstract

Din dorința de a afla mai multe despre relațiile publice, ce sunt ele și cum funcționează, am ales această temă „Relații publice – între tradiție și modernitate, profesionalism și pragmatism” pentru a aprofunda considerațiile teoretice. Am încercat, prin lucrarea prezentă, să cercetez în profunzime teoria relațiilor publice, să înțeleg de unde a plecat și unde a ajuns, și cu ce alte domenii se îmbină. Ideea de la care pornește lucrarea este tipul de abordare pe care îl folosesc organizațiile, dacă este o abordare tradițională sau una modernă, digitală. Obiectivele pe care doresc să le ating în această lucrare sunt:  Prezentarea și înțelegerea conceptelor teoretice ale relațiilor publice;  Tipul de abordare ales de specialiștii de relații publice în campania Grijă pentru copii realizată de Asociația Salvați Copiii România împreună cu Dorna;  Cunoștințele publicului cu privire la campania Grijă pentru copii;  Cunoștințele publicului despre Salvați Copiii;  Opinia publică față de impactul pe care îl are Salvați Copiii;  Succesul campaniei Grijă pentru copii. Lucrarea, structurată în patru capitole, prezintă noțiuni teoretice, organizația aleasă pentru studiul de caz – Salvați Copiii România, metodologia în baza căreia am realizat cercetarea, studiul de caz, concluziile și o propunere de campanie. Primul capitol al lucrării prezintă relațiile publice la nivel de teorie. Aici am încercat o definire a conceputului, ca apoi să vorbesc despre istoria domeniului, funcțiile relațiilor publice, despre publicuri – ce sunt, care sunt caracteristicile unui public, clasificările publicurilor și etapele de dezvoltare ale publicurilor. Am continuat cu o trecere în revistă a tehnicilor și instrumentelor de PR, a scopurilor și obiectivelor unei campanii, și am prezentat diferențele și similitudinile dintre relațiile publice tradiționale și relațiile publice moderne/digitale. Capitolul al doilea constă în prezentarea organizației neguvernamentale Salvați Copiii România. Capitolul începe cu un scurt istoric despre ONG-ul ales, continuă cu prezentarea misiunii, viziunii și valorilor organizației, ca mai apoi să vorbesc despre câteva dintre campaniile pe care aceștia le-au avut de-a lungul istoriei lor, atât la nivel internațional cât și autohton. 2 Capitolul al treilea este format din trei subcapitole. În primul subcapitol, am prezentat metodologia de cercetare, mai exact chestionarul, acțiunile care trebuiesc întreprinse pentre a crea un chestionar, tipurile de întrebări ce pot fi utilizate, limitele cercetării, cât și instrumentul pe care l-am folosit pentru colectarea datelor (Google Forms) în propria cercetare. În al doilea subcapitol am prezentat considerațiile privind populația cercetării. Ultimul subcapitol este format din trei componente. Prima este analiza comparativă a două din cele șapte provocări ale campaniei Grijă pentru copii – „Împreună putem avea grijă de ei!” și „Job de o secundă”. În această analiză am identificat situația, scopul, obiectivele, strategiile, perioada de desfășurare, publicurile țintă, instrumentele utilizate, canalele de comunicare și rezultatele. Această analiză mă ajută să răspund la una dintre întrebările pe care le am, și anume care este tipul de abordare utilizat de specialiștii de relații publice care au lucrat la această campanie. A doua componentă este formată din interpretarea propriu-zisă a cercetării realizate. Această cercetare mă ajută să aflu răspunsuri în ceea ce privește opinia publică față de impactul Asociației Salvați Copiii România, cunoștințele pe care le are publicul despre aceasta, cât și ce cunoștințe are despre campania Grijă pentru copii și succesul ei. Ultima componentă o reprezintă concluziile pe care le pot trage în urma cercetării realizate. Ultimul capitol prezintă concluziile finale ale lucrării, cât și o propunere – o campanie de PR.